Această contramăsură se numără printre opţiunile luate în calcul de administraţia de la Washington, care are în vedere o revizuire a întregii sale politici faţă de Rusia, în contextul intervenţiei militare a Moscovei în Ucraina, anexării Crimeii şi al altor acţiuni considerate de SUA agresive în Europa şi nu numai, menţionează sursa citată.
Opţiunile merg într-atât de departe încât una dintre ele vizează – dar fără a se preciza acest lucru în mod explicit – îmbunătăţirea capacităţii armelor nucleare americane de a distruge ţinte militare de pe teritoriul Rusiei, scrie AP.
În ultimii ani, Rusia şi SUA s-au acuzat reciproc de dezvoltarea armelor care intră sub incidenţa Tratatului privind forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune FNI, semnat în 1987 de liderul sovietic Mihail Gorbaciov şi preşedintele american Ronald Reagan.
Pentru moment, oficiali ai administraţiei SUA spun că preferă să încerce să convingă
Moscova să respecte Tratatul FNI. În public, responsabili ai administraţiei americane recurg la termeni vagi precum „contramăsuri” sau „capabilităţi de luptă compensatorii” pentru a descrie două dintre măsurile de răspuns militar, aparent în speranţa de a câştiga timp pentru diplomaţie.
Potrivit AP, Pentagonul a refuzat să permită unui oficial de rang înalt specialist în apărare să discute acest subiect. Totuşi, un purtător de cuvânt al Pentagonului, locotenent-colonel Joe Sowers, a menţionat că „toate opţiunile avute în vedere sunt menite să asigure că Rusia nu câştigă niciun avantaj militar semnificativ în urma încălcării” prevederilor tratatului.
La audierile din Senat în luna februarie, secretarul american al apărării Ashton Carter a subliniat preocuparea sa cu privire la presupusele încălcări a Tratatului FNI. Carter a spus că nerespectarea limitărilor impuse de tratat are efect de bumerang, deschizând calea pentru un răspuns de orice fel de natură din partea SUA.
Confruntarea dovedeşte cât de profunde sunt divergenţele în relaţiile ruso-americane, constată AP. Această situaţie pune probleme nu doar administraţiei Obama, ci şi Alianţei Nord-Atlantice, ai cărei membri din Europa de Est sunt în mod special nemulţumiţi în a permite ca provocările ruseşti să rămână fără răspuns.
Liderii occidentali se reunesc duminică şi luni pentru summitul G7 – preşedintele rus Vladimir Putin fiind exclus -, subiectul central pe agenda reuniunii vizând agresiunea rusă în Ucraina. Totodată, secretarul american al apărării Ashton Carter intenţionează să se întâlnească vineri în Germania cu oficiali americani din domeniul apărării şi diplomaţiei pentru a elabora o strategie la intervenţia militară a Rusiei în Ucraina şi pentru a-i linişti pe aliaţii îngrijoraţi de acţiunile Moscovei.
Casa Albă are în vedere trei opţiuni de răspuns militar la încălcările Tratatului FNI de către Rusia: dezvoltarea mijloacelor de apărare, o „contramăsură” care presupune un atac preventiv asupra rachetelor care încalcă Tratatul şi „capabilităţi de luptă compensatorii”, care implică potenţiala utilizare a forţelor nucleare.
Robert Scher, unul dintre consilierii pe probleme nucleare ai lui Carter, a declarat în aprilie că termenul de „contramăsură” înseamnă că „s-ar putea merge până la un atac efectiv asupra unei rachete, chiar acolo unde se află ea, în Rusia”. Un alt oficial al Pentagonului, Brian McKeon, declara în decembrie 2014 că această opţiune implica o posibilă desfăşurare în Europa a unor rachete de croazieră cu lansare de la sol.
