Pentagonul generează planuri de urgenţă încontinuu, planifică toate scenariile posibile, apoi planurile sunt clasate şi se lucrează în funcţie de priorităţi. După 1991, militarii prevăd cum să facă faţă unei agresiuni ruse şi potrivit unor responsabili actuali şi mai vechi din serviciul statului şi al Apărării, Pentagonul a scos din sertare aceste planuri şi le reevaluează, le aduc la zi pentru a reflecta noua perioadă post-anexării Crimeii, realitate politică în care Rusia nu mai este un partener potenţial, ci o ameninţare posibilă. „Luând în consideraţie mediul de securitate, ţinând seama de acţiunile Rusiei, a devenit evident că va trebui să aducem la zi planurile pe care le avem ca răspuns la orice eventuală agresiune contra aliaţilor -NATO”, arată un înalt responsabil din Departamentul Apărării, familiar cu aducerea la zi a planurilor. „Invazia Rusiei în estul Ucrainei a determinat SUA să scuture praful de pe planurile sale de urgenţă”, precizează Michele Flournoy, subsecretar al unui fost angajat în Apărare şi co-fondator al Centrului pentru o nouă securitate americană.
Noile planuri au două piste. Una se concentrează pe ceea ce ar putea face SUA în cadrul NATO în cazul în care Rusia atacă unul din statele membre, cealaltă variantă se referă la o acţiune americană în afara Alianţei. Ambele versiuni ale planurilor de urgenţă se concentrează pe incursiunile ruse în statele baltice, un scenariu considerat cel mai probabil pentru noua politică agresivă rusă. De asemenea, nu se mai pune accentul pe un război tradiţional, ci pe tacticile hibride utilizate de Rusia în Crimeea şi în estul Ucrainei – „omuleţii verzi”, proteste provocate şi război cibernetic.