Ceva mai bine de 40% dintre locuințele existente în România se încălzesc cu combustibil solid, lemne și cărbune, utilizând sobe cu randament scăzut, se arată în Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050. Dacă ținem seama că un milion de locuințe nu sunt locuite, atunci ponderea imobilelor care utilizează combustibil solid urcă spre jumătate din total.

Ciolacu vrea pace. Ce propunere i-a transmis lui Iohannis

România are în prezent un total de circa 8,5 milioane de locuințe, din care sunt locuite aproximativ 7,5 milioane. Dintre acestea, circa 4,2 milioane sunt locuințe individuale, iar circa 2,7 milioane de locuințe sunt apartamente amplasate în blocuri de locuit (condominiu). Doar 5% dintre apartamente sunt modernizate energetic prin izolare termică. Pe măsură ce comercializarea masei lemnoase este mai bine reglementată, iar prețurile energiei termice și combustibililor sunt liberalizate, costurile cu încălzirea vor cunoaște o creștere, încurajând investițiile în măsuri de reabilitare termică a locuințelor.

Din totalul locuințelor, numai circa. 1,2 milioane sunt racordate la SACET-uri (aproximativ 600.000 de apartamente doar în București). O treime din locuințele României (aproape 2,5 milioane) se încălzesc direct cu gaz natural, folosind centrale de apartament, dar și sobe cu randamente extrem de scăzute (cel puțin 250.000 de locuințe). Aproximativ 3,5 milioane de locuințe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid – majoritatea lemne, dar și cărbune – ars în sobe cu randament foarte scăzut. Restul locuințelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică. Peste jumătate dintre locuințele din România sunt încălzite parțial în timpul iernii, se spune în documentul amintit.

Segmentul clădirilor și al serviciilor reprezintă 40% din consumul total de energie din UE și respectiv circa 45% în România – în special încălzire și mult mai puțin răcire. La nivelul UE, încălzirea rezidențială reprezintă 78% din consumul de energie, în vreme ce răcirea reprezintă doar circa 1%. Până în 2050, se estimează că producția de frig în Europa va înregistra o creștere spectaculoasă ca pondere în consumul total pentru încălzire/răcire.

Cererea de energie termică este concentrată în sectoarele industrial, rezidențial și al serviciilor. În sectorul rezidențial, principalii factori sunt temperatura atmosferică și nivelul de confort termic al locuințelor – care, la rândul său, depinde de puterea de cumpărare a populației, dar și de factori culturali. Un alt factor este dat de standardele de termoizolare a clădirilor.

Ca urmare a restructurării dramatice a industriei românești din perioada 1992 – 2005, cererea de energie termică în industrie s-a redus foarte mult.