Un proiect de lege depus la Senat și semnat de 61 de senatori PNL, USR PLUS, UDMR, inclusiv de către ministrul Agriculturii, Adrian Oros, prevede abrogarea unui articol din legea 175/2020 care reglementează vânzarea-cumpărarea de terenuri agicole care îngrădea achizițiile de către persoanele fizice și juridice din străinătate. În plus, proiectul anulează interdicția instrăinării terenurilor timp de opt ani de la achiziționarre, cu excepția plății unui impozit de 80%, calculat la diferența dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare.
Se urmăresc autorii legii
Autorii proiectului susțin că apariția legii 175, impusă de PSD, a îngreunat circulația juridică a terenurilor agricole din extravilan și că are un număr mare de texte neclare. ”Prin Legea nr. 17/2014 au fost stabilite măsuri de reglementare a vânzării terenurile agricole din extravilan în așa fel încât drepturile și procedura stabilite să ducă la: asigurarea securității alimentare, protejarea intereselor naționale și exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național, stabilirea unor măsuri privind reglementarea vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, comasarea terenurilor agricole fărămițate excesiv, în vederea creșterii dimensiunii fermelor agricole și constituirea exploatațiilor viabile economic. Ulterior, prin modificările aduse de Legea nr. 175/2020, a fost crescut numărul preemptorilor, inclusiv cu unele categorii care nu justifică un astfel de beneficiu, procedura a fost îngreunată transformând prevederile legale în niște bariere în calea circulației juridice a terenurilor agricole din extravilan. De la intrarea recentă în vigoare a modificărilor aduse de Legea nr. 175/2020 semnalele venite dinspre piața terenurilor agricole, fie de la proprietarii sau cumpărătorii de terenuri, fie de la diferite feluri de profesioniști implicați în acest circuit, sunt în sensul apariției unui blocaj. În altă ordine de idei, Legea nr. 175/2020 cuprinde un număr mare de texte neclare și impredictibile, de paralelisme legislative și prevederi care sunt imposibil de pus în practică. Rezultatele ultimelor modificări sunt fie acelea ale unor refugieri a proprietarilor de terenuri în zona contractelor simulate, cu efecte grave asupra siguranței circuitului civil pe termen lung, fie ale unor blocaje nocive. Participanții la circuitul civil, respectiv în transferurile drepturilor asupra terenurilor extravilane, vor alege să își ascundă raporturile juridice reale, prin încheierea unor acte simulate, atunci când legea este prea restrictivă și ridică piedici de natură birocratică. Majorarea, respectiv dublarea amenzilor pentru săvârșirea de contravenții în legătură cu prevederile Legii nr. 17/2014, este un demers care nu va reuși să ducă la o mai bună conformare la regulile stabilite de lege prin atingerea scopului disuasiv”, se arată în nota de fundamentare a proiectului mai sus menționat.
Prin proiectul depus, inițiatorii urmăresc următoarele obiective, pentru realizarea scopului fimdamental al Legii nr. 17/2014, respectiv acela al comasării terenurilor agricole: clarificarea termenilor neclari sau contradictorii; Eliminarea barierelor birocratice ridicate de modificările din 2020 prin simplificarea procedurilor; Clarificarea claselor de preemtori; Diminuarea amenzilor prevăzute pentru sancționarea contravențiilor, în așa fel încât acestea să poată fi dispuse de către instituțiile cu competențe în acest domeniu, se mai spune în nota de fundamentare.
Ce se abrogă
Articolul ce urmează să fie abrogat (art. 4), stipulează la punctul (1) că în cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele fizice cu respectarea următoarelor condiții cumulative:
a) să aibă domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) să desfășoare activități agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte;
c) să fie înregistrate de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.
În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele juridice cu respectarea următoarelor condiții cumulative:
a) să aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) să desfășoare activități agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
c) să prezinte înscrisurile din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole, așa cum sunt prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, clasificate conform codului CAEN prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;
d) asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliul situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
e) în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.
La punctul (2), articolul 4, cel propus pentru abrogare, stipulează că terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligația plății impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă. În cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăților care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan și care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora, vânzătorul va avea obligația de a plăti un impozit de 80% din diferența de valoare a terenurilor respective calculată pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii terenurilor și momentul înstrăinării pachetului de control. În acest caz, impozitul pe profit privind diferența de valoare a acțiunilor sau părților sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporțional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă. De asemenea, proprietarii terenurilor agricole situate în extravilan au obligația să le utilizeze exclusiv în vederea desfășurării activităților agricole de la data cumpărării, iar în situația în care pe terenul agricol există investiții agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei și irigații exclusiv private se va păstra destinația agricolă a acestei investiții.