La finele anului trecut, lungimea drumurilor publice totaliza 86.791 km, din care 17.913 km (20,6%) drumuri naţionale, 35.085 km (40,4%) drumuri judeţene şi 33.793 km (39,0%) drumuri comunale, conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică.
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 45,2% (39.189 km) drumuri modernizate, în proporţie de 93,5% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu, 24,9% (21.651 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 29,9% (25.951 km) drumuri pietruite şi de pământ.
Stare tehnică deplorabilă
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 33,4% din lungimea drumurilor modernizate şi 40,9% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
920 de km. de autostradă
Din lungimea drumurilor naţionale, 6.178 km (34,5%) erau drumuri europene, 920 km (5,1%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 1.959 km (10,9%) erau drumuri cu 4 benzi, 297 km (1,7%) drumuri cu 3 benzi şi 35 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi.
Citește și: NU va fi nicio AUTOSTRADĂ. Un deputat știe ce se va întâmpla: Punem pariu?
Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 43,4% drumuri modernizate și 35,8% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
Situația căilor ferate
Lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma la sfârșitul anului trecut 10.769 km, din care 10.631 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor la 1000 km2 teritoriu era de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în regiunea Bucureşti-Ilfov (156,3‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,8‰) şi regiunea Nord-Vest (48,7‰).
La aceeași dată, lungimea căilor principale era de 5.990 km, reprezentând 55,6% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.
