Invazia Rusiei în Ucraina a unit națiunile occidentale, pentru că agresiunea rusă a scos în evidență valorile democrațiilor, precum libertatea, suveranitatea și statul de drept. Dar când vine vorba de următoarea fază a conflictului, oare va mai rezista această unitate? BBC evidențiază într-o analiză cinci aspecte ce ar putea zdruncina în cele din urmă alianța occidentală.
Înainte de război, democrațiile liberale păreau uneori nesigure în ceea ce privește obiectivul asupra cărora se concentrau și viitorul lor. Unele și-au pus sub semnul întrebării alianțele, altele au cedat în fața sentimentelor naționaliste. Dar conflictul din Ucraina a reamintit Occidentului ceea ce reprezintă – ideea de libertate, de suveranitate și de stat de drept -, iar asta a făcut Vestul să dea un răspuns unitar la agresiunea Rusiei.
Dar în ciuda eforturilor diplomatice depuse de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și de alții, acest război ar putea continua o bună perioadă de timp. S-ar putea ca acum să ne aflăm în punctul culminant al consensului în cadrul alianței occidentale, pentru că urmează niște alegeri dificile de făcut, ce ar putea măcina consensul diplomatic al puterilor occidentale, scrie BBC.
Obiectivele războiului
Poate că cele mai importante tensiuni ar putea apărea cu privire la obiectivele războiului. În acest moment, Occidentul este unit de ideea apărării Ucrainei. Oferă sprijin economic și militar pentru a ajuta țara să reziste. Dar care este obiectivul pe termen lung? O încetare a ostilităților, bineînțeles. Dar asta înseamnă că Rusia trebuie să fie învinsă? Că Ucraina trebuie să câștige? Cum ar arăta înfrângerea și victoria, în termeni practici?
Premierul britanic Boris Johnson a declarat săptămâna trecută în fața parlamentarilor: „Trebuie pur și simplu să facem tot ce putem în mod colectiv pentru a ne asigura că Vladimir Putin eșuează și eșuează într-o manieră decisivă”.
Ce ar presupune eșecul Rusiei?
Dar ce înseamnă „eșec”? Boris Johnson nu a spus. Însă un lucru pe care l-a respins în mod clar a fost să facă presiuni pentru schimbarea regimului de la Moscova. „Este foarte important să nu facem un obiectiv din înlăturarea liderului rus sau din schimbarea politicii în Rusia”, a spus el. „Este vorba despre protejarea poporului din Ucraina. Putin va încerca să o prezinte ca pe o luptă între el și Occident și nu putem accepta acest lucru”, a arătat premierul britanic.
Cu toate acestea, asta este ceea ce fac tot mai mult Statele Unite. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sugerat că nu ar fi suficient doar ca forțele ruse să fie învinse. „Vrem să vedem Rusia slăbită în așa măsură, încât să nu mai poată face genul de lucruri pe care le-a făcut atunci când a invadat Ucraina”, a declarat el.
Asta ar putea însemna sancțiuni care să vizeze sectorul de apărare al Rusiei. Sau ar putea însemna ca Ucrainei să i se pună la dispoziție mijloacele necesare pentru a distruge o parte semnificativă a forțelor militare ale Rusiei.
Ministrul de externe britanic Liz Truss a declarat miercuri că forțele rusești trebuie să fie îndepărtate din „întreaga Ucraină”, în ceea ce reprezintă cea mai clară declarație de până acum a obiectivelor de război ale Marii Britanii, remarcă BBC.
Londra vrea ca Rusia să fie izgonită inclusiv din Crimeea
Puterile occidentale își îndreaptă atenția asupra modului în care s-ar putea încheia războiul din Ucraina și asupra a ceea ce doresc dincolo de încetarea ostilităților.
În discursul său rostit miercuri la Londra, Liz Truss a declarat că Rusia trebuie să fie împinsă afară din „întreaga Ucraină”. Asta ar însemna că forțele rusești trebuie să părăsească nu doar teritoriul ocupat în ultimele săptămâni, ci și zonele invadate în urmă cu opt ani, cum ar fi Crimeea. Este posibil ca nu toate puterile occidentale să împărtășească un obiectiv atât de ambițios, menționează BBC.
De asemenea, ministrul de externe de la Londra a precizat că Occidentul ar trebui să facă mai mult pentru a descuraja viitoarele agresiuni rusești, cheltuind mai mult pentru apărare și folosindu-și influența economică pentru a exclude Rusia de pe piețele occidentale.
Apărare pentru Moldova și Georgia
Ea a spus totodată că Occidentul ar trebui să consolideze capacitățile de apărare nu doar ale Ucrainei, ci și ale altor țări amenințate, cum ar fi Moldova și Georgia.
În cazul în care Rusia și-ar atinge obiectivele în Ucraina, a avertizat ea, ar exista „o nenorocire de nedescris în întreaga Europă”. Victoria Ucrainei este un „imperativ strategic” pentru Occident, a conchis ea.
Oricum ar fi, comentează corespondentul diplomatic al BBC James Landale, nu toți aliații occidentali ar putea împărtăși astfel de ambiții, temându-se că Putin ar putea exploata retorica prin care susține că Occidentul reprezintă într-adevăr o amenințare existențială pentru Rusia.
Sprijin militar pentru Ucraina
Occidentul este în mare parte unit atunci când este vorba despre susținerea militară a Ucrainei. Dar părerile diferă în ceea ce privește aspectele specifice. Unele țări sunt reticente în a furniza armament greu, temându-se că ar putea prelungi vărsarea de sânge. Altele, dimpotrivă, își sporesc livrările de muniție și de arme mai puternice.
Tobias Ellwood, președintele Comisiei pentru apărare din parlamentul de la Londra, vrea ca Marea Britanie să ofere mai mult. „Facem suficient pentru a împiedica Ucraina să piardă, dar nu suficient pentru a ne asigura că va câștiga. Trebuie să ajutăm Ucraina să câștige în mod absolut, mai degrabă decât să apărăm doar liniile actuale”, a declarat el la emisiunea „Today” de la BBC Radio 4.
În felul acesta, politicianul leagă discuția despre mijloace de o dezbatere despre scopuri.
Dar alții din Occident s-ar putea teme că transformarea apărării Ucrainei într-un război total cu Rusia, prin intermediari, l-ar putea împinge pe Putin spre escaladarea conflictului, fie prin atacarea unor ținte occidentale, fie prin lansarea de atacuri cibernetice sau chiar prin utilizarea de arme de distrugere în masă. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avertizat deja cu privire la riscul „serios și real” al unui război nuclear.
De altfel, însuși Vladimir Putin a amenințat, miercuri, cu un „răspuns fulgerător și rapid”, dacă „cineva din exterior va dori să intervină în Ucraina”. Liderul rus a spus că va folosi „toate instrumentele” în cazul în care va exista vreo intervenție din partea cuiva care să reprezinte o „amenințare strategică” pentru Rusia în războiul din Ucraina.
Soluția politică
La un moment dat, s-ar putea ajunge la un impas militar și ar putea crește presiunea pentru un acord politic.
Presupunerea aproape evidentă este că Occidentul va susține orice va alege Ucraina să facă. Dar ce se întâmplă dacă nu va fi cazul?
Ce se va întâmpla dacă unele țări occidentale ar exercita presiuni asupra Ucrainei pentru a cere pacea, dar conducerea de la Kiev ar dori să continue lupta? Ar putea unele țări să înceapă să își limiteze sprijinul militar pentru Ucraina?
Sau, în sens invers, ce s-ar întâmpla dacă Ucraina ajunge la un acord politic căruia Occidentul i se opune, considerând că acesta recompensează prea mult Rusia? Ar putea unele țări să refuze să ridice sancțiunile impuse Rusiei, ceea ce ar putea anula un acord de pace?
În rândul factorilor de decizie occidentali are loc o dezbatere: ce fel de acord politic ar putea fi convenit în Ucraina? Va fi prioritară recâștigarea controlului asupra teritoriului confiscat de Rusia sau asigurarea securității, integrității și viabilității viitoare a ceea ce va rămâne din Ucraina după încetarea luptelor?
Un oficial occidental de rang înalt a dezvăluit această tensiune. „Nu se poate accepta ca Putin să modifice cu succes, prin forță, granițele suverane ale Ucrainei”, a spus el, după care a adăugat: „Planul nostru pe termen lung pentru Ucraina este ca aceasta să reușească să devină un stat suveran și independent”. Or, aceste două obiective nu sunt neapărat același lucru.
În termeni practici, înseamnă că vor exista alegeri dificile atunci când va trebui să se ajungă la un acord politic. Ar trebui, de exemplu, ca Occidentul să facă presiuni pentru ca forțele rusești să se retragă complet la granițele de dinainte de 24 februarie 2022 sau să părăsească doar unele dintre zonele pe care le-au ocupat?
Pentru Ben Wallace, secretarul britanic al apărării, niciuna dintre opțiuni nu este satisfăcătoare. „În ceea ce mă privește, vreau ca Putin să nu se retragă doar dincolo de granițele de dinainte de februarie. A invadat Crimeea ilegal, a invadat Donețk ilegal. Ar trebui să respecte dreptul internațional și, pe termen lung, să părăsească Ucraina”, a spus ministrul în fața parlamentarilor britanici.
Este posibil ca acest punct de vedere să nu fie împărtășit de alții în Occident, reliefează BBC.
Sancțiunile energetice impuse Rusiei
S-ar putea ca puterile occidentale să nu cadă la pace nici în privința sancțiunilor. Deocamdată, acestea au convenit să nu fie de acord cu privire la cât de dur să pedepsească Rusia, în special dacă ar trebui impuse mai multe sancțiuni asupra exporturilor de petrol și gaze.
Țările care depind de energia rusă spun că economiile lor nu ar putea supraviețui fără aceasta. Dar dacă luptele continuă o perioadă de timp, ar putea exista presiuni contrare. Unele țări ar putea dori să fie înăsprite sancțiunile impuse Moscovei pentru a încerca să pună capăt impasului. Altele ar putea dori să reducă sancțiunile energetice, pe măsură ce populațiile lor devin mai puțin tolerante față de costurile economice.
Viitorul Ucrainei
Este la fel de posibil ca Occidentul să nu fie de acord cu privire la viitorul pe termen lung al Ucrainei. Ce se întâmplă dacă vor exista disensiuni în interiorul Ucrainei? Ce se întâmplă dacă apar facțiuni, cum ar fi naționaliștii, care vor vrea să continue lupta, și adepții compromisului, care vor vrea să ajungă la un acord? Ar trebui ca Occidentul să ia partea cuiva?
Cât de adânci ar putea fi diviziunile în interiorul Ucrainei? Unii analiști au speculat chiar că ar exista posibilitatea unui război civil, făcând comparații cu diviziunile din Irlanda din 1922.
Sau ce s-ar întâmpla dacă Ucraina ar începe să facă alegeri politice cu care Occidentul n-ar fi de acord?
Fiona Hill, expertă în Rusia și fost oficial al Consiliului Național de Securitate al SUA, a sugerat că Ucraina ar putea chiar să caute să dețină arma nucleară pentru a-și asigura securitatea în viitor. „Cu cât Putin continuă amenințarea cu arme nucleare, cu atât mai multă presiune pune asupra unor țări precum Ucraina de a se gândi că singura modalitate reală de apărare este să se grăbească să obțină, la rândul lor, o armă nucleară”, a declarat experta la un seminar susținut la centrul de reflecție Changing Europe.
În astfel de circumstanțe, ar mai fi dispus Occidentul să furnizeze Ucrainei arme convenționale? Sau chiar să ia în considerare o eventuală aderare a Kievului la Uniunea Europeană?
Ideea este că pozițiile politice în caz de conflict sunt rareori statice și ar putea fi greșit să presupunem că unitatea occidentală se va menține în mod automat în timpul provocărilor ce vor urma, conchide analiza BBC.
