Arsenalul de sancţiuni impus de Europa Rusiei pentru a-i slăbi economia şi a-l obliga pe Putin să oprească războiul din Ucraina vor începe să-şi facă simţite efectele astfel încât până la urma Moscova va ajunge să râvnească la bunurile interzise, esenţiale pentru armată şi economie, relatează Politico. Kremlinul va încerca să-şi realimenteze bugetul de război din veniturile încasate de pe urma vânzării bunurilor sancţionate – de la cărbune şi petrol la caviar. Asta înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, Moscova va încerca să încalce sancţiunile internaţionale.
Deşi Moscova şi-a crescut independenţa de la primul val de sancţiuni ca urmare a anexării Crimeei, nu a fost posibil să o facă în toate domeniile, cum ar fi microcipurile.
Astfel că, pe măsură ce proviziile sale se vor diminua, Rusia va începe să simtă lipsa tehnologiei şi echipamentelor occidentale – vitale nu doar pentru armată., ci şi pentru industria civilă. Rusia va avea nevoie de utilaje occidentale şi pentru continuarea exporturilor de petrol şi gaze în India şi alte ţări care nu au interzis importurile.
„Rusia are nevoie disperată de cipuri, componente pentru semiconductoare şi alte materii prime esenţiale precum litiu, pentru a continua să producă armament şi acumulatori electrici pentru uz militar. Fără aceste provizii sofisticate, industria militară a Rusiei va fi, practic, schilodită”, a spus un fost oficial ucrainean din domeniul comercial.
Rusia depinde de Occident şi pentru tehnologia folosită în infrastructura extracţiei de petrol şi gaze, ceea ce face ca interdicţia recentă asupra exporturilor de echipament pentru gaz natural lichefiat (GPL) să fie în special o problemă pentru Rusia.
De unde va lua Rusia bunurile de care are nevoie Moscova ar putea încerca să importe bunuri restricţionate folosind noi rute comerciale şi apelând la metode costisitoare de ocolire a sancţiunilor sau vigilenţei occidentale.
Există o listă variată de ţări ce ar putea fi luate în considerare ca verigi slabe în privinţa aplicării sau conformării, iar Putin ar putea găsi parteneri în Europa şi nu numai.
Printre ele sunt Turcia şi Emiratele Arabe Unite care, potrivit unui oficial de rang înalt al Trezoreriei SUA, sunt în capul listei. Turcia, care are acces la piaţa europeană, nu s-a alăturat regimului de sancţiuni al Uniunii Europene.
După care sunt vecinii Rusiei din Uniunea Economică Eurasiatică – Belarus, Kazahstan, Armenia şi Kârgâstan. Potrivit foştilor oficiali occidentali din domeniul informaţiilor, creşterea comerţului obişnuit – ceea ce Kazakhstan încurajează public – ar veni în paralel cu circulaţia unor mărfuri sancţionate. „Aici în Kârgâstan, au venit o mulţime de ruşi care lucrează în sectorul IT. Dar, mergând în barurile din Bişkek, am aflat că nu toţi sunt aici din motive politice. Unii au ”au fugit” cu aprobarea angajatorului lor pentru a evita sancţiunile”, a scris pe Twitter Kevin Limonier, profesor asociat la Institutul Francez de Geopolitică. „Kazahstanului îi pasă de reputaţia sa internaţională”, crede Maria Şagina, de la Institutul Internaţional de Studii Strategice, deoarece încă îşi doreşte să atragă afaceri din China şi din Occident. Pe de altă parte, o companie din această ţară care nu se sinchiseşte că pierde accesul de piaţa americană ar putea să intre în domeniul profitabil al evitării de sancţiuni.
Verigi slabe în Europa
Moscova s-ar putea orienta către ţări unde ar putea eluda mai uşor controlul exporturilor. De pildă, după introducerea sancţiunilor în 2014, în Italia, au fost „o grămadă de cazuri” de bunuri interzise care aproape că au fost exportate în Rusia. Nave „cu legături cu Germania, Italia, Grecia şi Bulgaria” au andocat în porturile din Crimeea care erau sancţionate, potrivit lui Şagina.
Iar în trecut UE nu au fost prea dură cu ţările sau companiile care au evitat sancţiunile. În 2015 şi 2016, Siemens a livrat turbine cu gaze în Rusia care au ajuns în Crimeea. Atunci au fost investigaţi doar unii angajaţi, dar nu s-a mai auzit nimic public despre asta.
„Nu am auzit până acum nimic despre vreo consecinţă juridică a acestei încălcări [Siemens]”, a declarat parlamentarul european Anna Fotyga, fost ministru de externe al Poloniei.
După ce ţările din UE au convenit să elimine importurile de petrol până la finele anului, Moscova este nevoită să găsească căi să exporte în continuare petrol, cărbune, minerale, cereale şi alte resurse ca să îşi alimenteze economia de război şi să îşi finanţeze invazia din Ucraina. Experţii avertizează asupra trucurilor pe care le-ar putea folosi în acest scop – practicat frecvent este transferul de pe un vas pe altul şi etichetarea transportului ca provenind dintr-o ţară nesancţionată. Un alt truc este închiderea dispozitivelor de localizare pentru a-şi ascunde activitatea.
CE a lansat un portal unde oamenii pot raporta suspiciuni de încălcare a sancţiunilor şi a propus ca evitarea sancţiunilor să devină o infracţiune în UE astfel încât să le fie mai uşor guvernelor să confişte activele companiilor şi persoanelor care nu le respectă.
Cât despre verigile slabe în privinţa aplicării sancţiunilor, experţii indică spre Ungaria, Bulgaria, dar şi statele balcanice care nu sunt în UE, inclusiv Serbia, o ţară prietenoasă cu Rusia.
În ciuda eforturilor de a preveni eludarea sancţiunilor, sunt şanse mari ca guvernele care colaborează cu Rusia sau cele serviabile să continue să-l servească pe Putin cu bunurile pe care le doreşte.
Dar chiar şi dacă Rusia găseşte soluţii pentru a continua să importe bunurile interzise de care are nevoie, acestea nu vor fi deloc ieftine pentru Moscova, spun experţii.
