Războiul din Ucraina afectează economia globală prin creșterea prețurilor mărfurilor, prin perturbări ale lanțului de aprovizionare și, evident, diminuarea oportunităților de business atât pentru marile corporații cât și pentru antreprenori. Însă, nu este singurul risc la care este supusă economia mondială.
Andreea NEGRU, doctor în economie și Președinte al Asociației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA, a declarat: „Există însă trei factori perturbatori pentru economia globală: războiul din Ucraina, supraîncălzirea economiei SUA și politica zero COVID a Chinei- elemente determinante ale creșterii inflației globale și încetinirea creșterii economice la nivel mondial. Se pare ca vom asista la instalarea unei situații conflictuale pe termen lung în regiune întrucât sunt slabe premisele încheierii războiului până la sfârșitul anului 2022. Dincolo de războiul din Ucraina, supraîncălzirea economiei SUA și politica Chinei de zero COVID sunt elemente definitorii ale evoluțiilor macroeconomice globale, cu efecte negative la nivelul tuturor statelor lumii. În plus, apar semnale de revenire a variantei COVID-19, frânând creșterea economică, mai ales dacă unele țări reimpun restricții de călătorie sau măsuri de distanțare socială”.
La un calcul simplu, realizat de Economist Intelligence Unit, războiul din Ucraina va diminua economia cu circa un trilion de dolari din PIB-ul global doar în acest an, iar prognoza de creștere economică mondială va fi în jur de 2,5%, în scădere bruscă față de cea anterioară.
„În SUA, semnele de avertizare economică au început încă din prima parte a anului, stârnind îngrijorări că economia ar putea fi îndreptată către o recesiune. Trei factori declanșatori ar putea determina și în acest caz, o contracție economică mai târziu în acest an sau în 2023: o creștere bruscă a inflației, o agresivitate excesivă din partea Rezervei Federale (banca centrală a SUA) și o prăbușire a prețurilor activelor”, susține președintele ADAA.
Economiile europene se confruntă și ele cu probleme dintre cele mai acute: inflația în ascensiune ce afectează atât puterea de cumpărare a consumatorilor cât și bunul mers al afacerilor; cererea externă care încetinește pe măsură ce SUA înăsprește politica monetară și, evident, efectele de propagare ale războiului în Ucraina.
În acest context nefavorabil, insecuritatea alimentară reprezintă un alt risc major în special pentru țările emergente care se bazează foarte mult pe cereale rusești și ucrainene. “Luptele și blocarea porturilor ucrainene a oprit exporturile de cereale, iar ambele țări contează pentru aproximativ o treime din comerțul global cu grâu. Astfel, prețul grâului, precum și cel al porumbului și orzului, sunt în continuă expansiune. Dacă la toate acestea, adăugăm seceta care face ravagii în Europa afectând circa 20% din suprafața continentului, avem un scenariu pesimist care indică, la nivel global, amplificarea riscului de foamete și nemulțumire socială spre sfârșitul acestui an”, a concluzionat Andreea NEGRU.
