Dat fiind că acum pricepe în sfârșit că e înfrânt militar, apetitul pentru luptă al președintelui rus a început să se disipeze.
Cu siguranță e un indiciu că nu totul merge bine la curtea Regelui Vlad atunci când despotul rus e nevoit să-și anuleze conferința anuală de presă, considerată de multă vreme una dintre cele mai importante date din calendarul Kremlinului, relatează The Telegraph preluat de Rador.
În mod normal, reuniunea festivă a lui Vladimir Putin cu presa mondială îi oferea prilejul perfect de a-și expune realizările. Cum toate întrebările erau verificate cu grijă dinainte pentru a nu-l prinde cumva cu garda jos, conferința-maraton care a durat uneori chiar și patru ore și jumătate îi dădea mână liberă să predea un curs avansat de dezinformare.
Într-una dintre prestațiile lui mai memorabile, în 2020, când fusese întrebat despre acuzațiile cum că forțele de securitate ale Rusiei se aflau în spatele tentativei de asasinat asupra dizidentului Aleksei Navalnîi, Putin a replicat jovial că dacă rușii l-ar fi vrut într-adevăr mort, atunci ar fi „dus la capăt” treaba. La fel de senin a respins acuzațiile cum că hackeri ruși interveniseră în procesul electoral american, susținând că erau acuzații inventate de opozanții Moscovei pentru a „strica relațiile SUA-Rusia”.
Mare păcat că, după episoadele prin care a trecut Putin în Ucraina, conferința de anul acesta a fost anulată pe neașteptate. Ar fi fost fascinant să auzim opinia conducătorului rus despre cum progresează propria sa „operațiune militară specială” – după cum denumește el invadarea Ucrainei – sau despre cum savurează viața sub cârmuirea rusă teritoriile din estul Ucrainei proaspăt anexate. Sau, mă rog, cel puțin acelea care n-au fost încă recucerite de ucraineni.
Deși Kremlinul n-a avansat vreo explicație privind anularea conferinței, suspiciunea generală e aceea că, date fiind numeroasele regrese umilitoare suferite de ruși în cursul asaltului lor de 10 luni asupra Ucrainei, Putin nu îndrăznește să riște vreo apariție publică, nici măcar la un eveniment atent coregrafiat cum e spectacolul lui anual de presă.
Pentru că, în ciuda verificărilor prealabile, Putin tot ar fi trebuit să abordeze unele chestiuni dificile, fie că ar fi trebuit să transmită condoleanțe familiilor rușilor uciși în luptă, estimați la 100.000, fie că ar fi trebuit să explice de ce unele orașe strategice vitale, precum Hersonul, nu se mai află sub control rusesc.
Kremlinul e conștient că nici măcar organele sale care diseminează o propagandă sofisticată nu mai pot ascunde faptul că 2022 a fost fără discuție un dezastru pentru Putin și armata rusă, în așa măsură încât poporul rus e acum cât se poate de conștient de înfrângerile pe care le-a suferit, ultimele sondaje de opinie arătând că acum doar vreo 25% din ruși mai sprijină acest nou „mare război patriotic”.
După ce a rămas fără oameni și echipamente (Putin a admis săptămâna aceasta că rușii au probleme chiar și cu aprovizionarea cu haine a trupelor de pe front), Rusia a fost nevoită să apeleze la drone de fabricație iraniană pentru a lovi infrastructura Ucrainei – și cam aceasta e și unica tactică pe care Kremlinul o mai are la dispoziție pentru a-și continua asaltul. Prin restul rastelului bate vântul.
Însă și eficiența atacurilor dronelor scade pe zi ce trece, întrucât ucrainenii învață să le intercepteze mai ușor înainte de a-și lovi ținta. Iar capacitatea ucrainenilor de a se apăra va crește curând considerabil, dat fiind că președintele Biden autorizează detașarea de rachete Patriot.
Și nu numai pe câmpul de luptă s-a trezit Putin că e în defensivă. Indiferent ce povești mai invocă simpatizanții lui de pe tot globul, sancțiunile occidentale au un impact devastator asupra economiei ruse, în vreme ce speranțele Kremlinului de redresare financiară de pe urma prețurilor ridicate la petrol nu s-au mai materializat. Din contră, prețurile globale ale petrolului au scăzut, dat fiind că țările industrializate se confruntă cu o recesiune economică.
Cum Putin își epuizează rapid opțiunile, sunt unii care cred că el ar putea fi interesat de negocieri de pace.
Mai mulți conducători occidentali, între care Biden și președintele francez Emmanuel Macron, pledează de o vreme pentru un acord negociat. Unii au propus chiar ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să fie presat pentru a începe negocieri de pace cu Moscova. Turcia cu siguranță a făcut lobby atât la Moscova cât și la Kiev în favoarea negocierilor.
Din perspectiva lui Putin, o nouă rundă de negocieri privind teritoriile ucrainene disputate i-ar putea ameliora pe moment unele dintre problemele cele mai presante, ceea ce explică de ce el s-a declarat recent „deschis” la idee.
Dar, chiar dacă orice inițiativă care duce la oprirea vărsării de sânge trebuie să fie binevenită, e vital ca liderii occidentali să nu cadă într-o capcană întinsă de Putin. Înainte de invadarea Ucrainei Rusia era implicată în negocieri de pace cu Kievul în contextul acordului de la Minsk, însă atunci nu s-a realizat mai nimic din cauza refuzului Moscovei de a ceda oricât din teritoriile ocupate ilegal de ea în Crimeea și estul Ucrainei în 2014. Poziția Rusiei rămâne identică și astăzi.
Mai mult, orice viitor acord de pace trebuie să includă și numeroasele crime de război comise de forțele lui Putin de la începutul invaziei. Discuțiile menite a pune capăt conflictul pot părea o idee bună – nu însă și dacă ele ar permite ca despotul să scape nepedepsit.
