Taxa de solidaritate pentru anul fiscal 2022 nu se aplică pentru OMV Petrom, potrivit informaţiilor transmise de către companie către BVB. Adică, nu va plăti taxa în România, dar OMV spune că taxa se aplică în Austria. Astfel, OMV Viena a anunţat că taxa de solidaritate din Austria va avea un impact negativ de aproximativ 150 milioane euro pentru anul 2022, pe baza cifrelor financiare preliminare, a anunțat azi compania. Aceasta se va reflecta abia în 2023.
La BVB, SNP a spus: “Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuție de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislația românească prin Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 186 publicată în dată de 29 decembrie 2022. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, ne așteptăm ca OMV Petrom să nu între în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului.
Pentru primele 9 luni ale anului 2022, OMV Petrom a achitat deja către Bugetul de Stat al României redevențe, impozite suplimentare și alte contribuții specifice industriei de aproximativ 5,2 mld lei, la care se adaugă aproximativ 1,6 mld lei impozit pe profit. În total, pentru primele 9 luni ale anului 2022, acestea reprezintă aproximativ 60% din profitul brut înainte de impozitare și au crescut de peste 6 ori față de aceeași perioada a anului precedent. Rezultatele financiare preliminare aferente anului 2022 și trimestrului IV 2022 vor fi publicate pe 2 februarie 2023″.
Potrivit unor surse politice, deşi Regulamentele europene nu se transpun, prin OUG pe care a dat-o la finalul anului, Guvernul nu a stabilit doar un procent de taxare ce revenea ca responsabilitate statului membru, ci a publicat şi o serie de coduri CAEN de aplicabilitate pe care SNP Petrom le interpretează ca o posibilă restrangere a domeniului de aplicabilitate din Regulament.
- La finalul anului trecut, Guvernul a aprobat transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie
Guvernul a aprobat, la finalul anului trecut, transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie, în urma măsurii urmând să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei, potrivit lui Mihai Diaconu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, la finalul şedinţei de Guvern.
“Guvernul a aprobat, la propunerea ministrului de Finanţe, Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 1854 pe 2022 al Consiliului, din 6 octombrie 2022, privind o intervenţie de urgenţă pentru aprobarea problemei preţurile ridicate la energie. Aşa cum menţionează inclusiv titlul, Regulamentul este recent aprobat de către Consiliu în data de 6 octombrie 2022. Principalul motiv este pe de o parte de a proteja categoriile vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi, pe de altă, parte obiectivul principal al Guvernului României şi inclusiv cel stipulat în Regulamentul european este de a asigura finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice, cu precădere în cele din surse regenerabile. Aşadar, avem de a face cu o transpunere a unui regulament european care vizează toate statele membre. Olanda, Franţa, Germania, spre exemplu, au impus o cotă de 33% a acestor extra-profituri sau să le zicem super-profituri ale companiilor care activează în domeniu. Irlanda şi ea a transpus Regulamentul şi merge pe o cotă de impozitare de 75%, Italia a ales 50% din profiturile pe anul 2023. Cehia, un stat comparabil cu România, zicem noi, a impus o cotă de impozitare de 60%, Grecia 90%. Aşadar, toată Europa cere această contribuţie de solidaritate şi România trebuie să se alinieze ca membru al Uniunii Europene la acest Regulament. Vorbim de super-profituri în domeniu, în vremuri în care preţurile la produsele energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire nu e cazul României, resursele sunt dificil de identificat şi populaţia are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate”, a spus la finalul anului Mihai Diaconu.
Potrivit secretarului de stat, companiile vizate sunt companiile solide, cu profituri considerabile, “cele care în anii trecuţi au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, aşa cum a stipulat Regulamentul European, să contribuie la trecerea cât mai uşoară peste această perioadă grea”.
Contribuabili sunt societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile. Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021.
“Aşa cum stipulează şi Regulamentul, România a transpus mot a mot, ca să zic aşa, această prevedere. Cota de impozitare este de 60% din extra-profitul care depăşeşte cu 20% media. Iar, ce este foarte important, aşa cum am menţionat şi mai devreme, din această sumă colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile. Termenul de plată va fi 25 iunie 2023, respectiv pentru profitul anului care încă nu s-a finalizat, 2022, şi 25 iunie 2024 pentru profitul care se va realiza în anul 2023”, a explicat Mihai Diaconu.
El a menţionat că proiectul a obţinut miercuri avizul Consiliului Economic şi Social (CES).
Întrebat cum se împart banii, secretarul de stat a precizat că ordonanţa stabileşte doar “temeiul primar”, iar prin Hotărâre de Guvern, la propunerile Ministerului Energiei, vor fi definite criteriile şi mecanismul concret. Banii vor sta într-un cont de disponibil la Trezorerie şi vor fi accesaţi pe măsură ce se vor realiza investiţiile. Investiţiile pot fi realizate inclusiv de către companiile care sunt contribuabile. Scopul principal al măsurii îl constituie încurajarea investiţiilor.
De asemenea, întrebat despre sumele care s-ar putea strânge în fondul respectiv, Mihai Diaconu a afirmat că estimările Ministerului de Finanţe sunt mai degrabă pesimiste, de minimum 3,9 miliarde de lei.
Reacția Finanțelor
Finanțele au reacționat imediat la informarea Petrom. Iată comunicarea MF:
„Transpunerea regulamentului în legislația naționalã vizeazã întregul sector energetic și, în spețã, toate companiile care activeazã în domeniu.
Conform art. 1, alin. (1) din ordonanța Guvernului, taxa de solidaritate se aplicã firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activitãți desfãșurate în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cãrbunelui și rafinãriilor, cu codurile CAEN:
0610 – «Extracția țițeiului»,
0620 – «Extracția gazelor naturale»,
0510 – «Extracția huilei»,
1910 – «Fabricarea produselor de cocserie» și
1920- «Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului»
Codurile CAEN și ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform, Articolul 2 (Definiții), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854:
„societãți din Uniune și sedii permanente care desfãșoarã activitãți în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cãrbunelui și rafinãriilor” înseamnã societãți din Uniune sau sedii permanente care generează cel puțin 75 % din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menționeazã în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (10). Totodatã, contribuția de solidaritate se datoreazã și de cãtre pãrțile afiliate, potrivit ordonanței Guvernului:
“În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definitã potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificãrile și completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate și care nu desfãșoarã activitãțile prevãzute la alin. (1).”
Petrom ar fi urmat să fie principala companie afectată de noua taxă de solidaritate impusă de Guvernul României. În acest an și următorul, companiile producătoare de petrol și gaze și rafinăriile vor plăti un impozit de 60% aplicat pe diferența dintre profitul ultimului an și media anilor 2017-2021 la care se adaugă 20%, potrivit deciziei Guvernului.
