Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci. Ce să faci pe 14 septembrie. După Sfânta Maria Mică, sărbătorită pe 8 septembrie, o altă mare sărbătoare este menționată în Calendarul Ortodox.
Este vorba despre Înălţarea Sfintei Cruci. Această zi de mare sărbătoare marchează şi două evenimente solemne.
Este vorba despre Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci. Ce să faci pe 14 septembrie
Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Înainte de lupta cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor, împăratul Constantin a avut o viziune. Pe cer, în plină zi, i s-a arătat o cruce formată din stele, cu inscripţia “Prin acest semn vei învinge”.
Ce tradiții și obiceiuri sunt respectate de Înălțarea Sfintei Cruci? În primul rând este bien de știut faptul că data de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor (marchează începutul culegerii viilor) şi Ziua Şarpelui (se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până la primăvară).
O tradiție spune că pe 14 septembrie se strâng ultimele plante de leac, care sunt duse, împreună cu flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite.
Acestea se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Totodată, se mai spune și că busuiocul sfinţit de Ziua Crucii trebuie pus în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
Tot pe 14 septembrie, în Bucovina se făceau acte ritualice pentru fertilizare. Oamenii atârnau în ramurile pomilor fără rod cruci de busuioc sfinţit, pentru o recoltă bogată în toamna viitoare.
