Comisarul General Adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, Florin Bănică, a fost oaspetele Marilor Întâlniri. De această dată revine la Money.ro cu un bilanț al activității pe 2023.
– Din ce an funcționează Garda Națională de Mediu?
Garda Națională de Mediu s-a înființat la 13 martie 2003, prin adoptarea H.G. Nr. 297/2003. Am pornit la drum cu o echipă de 421 de persoane, iar astăzi, după 20 de ani, funcționăm cu un număr de 751 de angajați.
– Ce reprezintă Garda Națională de Mediu, în opinia Dvs.?
Garda Națională de Mediu este un corp specializat de inspecţie şi control care îndeplineşte un rol activ pentru asigurarea securităţii mediului prin acţiuni de prevenire a riscurilor şi limitarea ameninţărilor de ordin ecologic, respectiv poluarea resurselor de apă, a aerului, diminuarea fertilităţii solului, poluarea transfrontalieră şi altele. Scopul Gărzii Naționale de Mediu este protejarea naturii şi calităţii vieţii corelat cu o dezvoltare economică verde prin acţiuni de prevenire, descoperire a încălcărilor legii, identificarea şi sancţionarea celor vinovaţi.
– Ce își propune Garda Națională de Mediu?
Garda Națională de Mediu își propune combaterea schimbărilor climatice, conservarea biodiversităţii, managementul eficient al deşeurilor şi substanţelor periculoase, îmbunătăţirea calităţii aerului şi controlul poluării industriale, respectarea legislaţiei europene privind protecția mediului.
– Ce controlează Garda Națională de Mediu?
Toate unităţile industriale, economice şi sociale a căror activitate are impact asupra factorilor de mediu şi care se supun procedurii de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului conform normelor legale în vigoare. În prezent, Garda Națională de Mediu controlează activitatea unui număr de 68.000 de obiective care dețin acord de mediu. Garda Națională de Mediu desfășoară activități de inspecție și control referitoare la: domeniul poluării industriale la operatorii care deţin surse de emisii, verificarea amplasamentelor unde s-au înregistrat arderi necontrolate de deşeuri, incendii de vegetaţie şi alte situaţii care au putut determina schimbări ale caracteristicilor componentei aer. Verificarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de salubrizare, gestiunea deșeurilor din construcții și demolări, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor. Verificarea realizării măsurilor din Planurile/Planurile integrate de mediu de calitatea aerului și din Planurile de menținere a calității aerului, verificarea respectării legislației de mediu de către operatorii economici care desfășoară activități de reparații ale vehiculelor rutiere, activități autorizate din punct de vedere a protecției mediului. De asemenea, mai controlează situația depozitelor de deșeuri neconforme, verificarea stării de salubrizare a localităţilor, salubrizarea cursurilor de apă, întreținerea șanțurilor și rigolelor, pentru asigurarea secțiunilor de scurgere a apelor mari, verificarea modului de respectare a normelor aplicabile în activitatea de gestionare a haldelor de steril și a iazurilor de decantare aflate în perimetrul exploatărilor miniere, verificarea operatorilor economici cu activitate în domeniul chimicalelor pentru verificarea respectării legislaţiei specifice aplicabile în următoarele sectoare: substanțe chimice care intră sub incidența regulamentelor REACH și CLP, produse biocide (BRP), lacuri şi vopsele generatoare de compuşi organici volatili (COV), echipamente electrice, electronice şi electrocasnice (EEE), produse pentru protecţia plantelor (PPP), substanţe care depreciază statul de ozon (SDSO), precum şi verificarea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în OUG nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), de către Organizaţiile Colective licenţiate pentru producătorii pentru care au preluat responsabilitatea, identificarea şi verificarea firmelor şi persoanelor fizice care efectuează operațiuni cu substanțe care depreciază stratul de ozon, gestionarea fenomenului de incendiere a vegetaţiei uscate de pe terenurile arabile şi pajiştile permanente care afectează ariile naturale protejate, prevenirea și combaterea faptelor ilegale din domeniul piscicol, comerţul ilegal, capturi/reţineri ale speciilor CITES
– Care este identitatea pe plan extern a Gărzii Naționale de Mediu?
Suntem integrați în IMPEL Network – reţeaua europeană pentru implementarea şi aplicarea legislaţiei europene de mediu (membru încă din 2005), EnviCrimeNet – reţeaua ofiţerilor de poliţie cu atribuţii de investigare a infracţiunilor de de mediu (membru din 2012), FORUMUL ECHA pentru schimbul de informaţii din cadrul Agenţiei Europene de Chimicale, Grupul de lucru pentru Bunele Practici de Laborator (BPL), al Comitetului pentru produse chimice și al Comitetului pentru pesticide și biotehnologie, din cadrul Direcției pentru Mediu a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). În contextul desfășurării procesului de aderare a României la OCDE, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat Planul de acțiuni pentru aliniere în vederea conformării cu instrumentele juridice ale OCDE, în domeniul deșeurilor, care conține măsurile necesar a fi asumate și implementate de GNM, respectiv întărirea capacității instituționale a Gărzii Naționale de Mediu prin asigurarea cu echipamente noi a comisarilor și prin suplimentarea cu 150 a numărului acestora.
– Puteți să subliniați câteva realizări ale Gărzii Naționale de Mediu?
Elaborarea și semnarea contractului de finanțare a proiectului propus în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României 2020 – 2026, ”Echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu”. Bugetul alocat proiectului – 13.000.000 EUR. Achiziția de echipamente de monitorizare, control și raportare va ajuta la dezvoltarea capacității tehnice a Gărzii Naționale de Mediu și implicit la un răspuns rapid la incidentele de mediu, precum si operaționalizarea echipamentelor pentru 43 de comisariate ale Gărzii de Mediu pentru activități de monitorizare și control al gestionării deșeurilor pentru a se asigura creșterea gradului de trasabilitate a deșeurilor, o vizibilitate sporită în traseul real al transporturilor de deșeuri și, implicit, reducerea cantităților de deșeuri transportate ilegal. Prin dotarea Gărzii Naționale de Mediu cu sisteme moderne aeropurtate, activitatea de control și inspecție va asigura acoperirea la nivel național și totodată, va fi redus timpul de răspuns și intervenție al comisarilor în domeniul controlulul si prevenției poluarii. În plus, dezvoltarea infrastructurii de inspecție și control va avea ca rezultat major identificarea surselor de emisie in cazul unor episoade de poluare. Elaborarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor. Modificările din luna ianuarie 2023 ale O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor cuprind drept dimensiuni semnificative valorile sancțiunilor contravenționale pentru a descuraja nerespectarea legislației, chiar dacă Garda Națională de Mediu a aplicat și anterior sancțiuni contravenționale complementare de confiscare, prevăzute în H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României și O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. Prin Legea nr. 17/2023 care a modificat O.U.G. nr. 92/2021, începând cu data de 12 ianuarie 2023, a fost prevăzută și aplicarea de comisarii Gărzii Naționale de Mediu a sancțiunii contravenționale complementare de confiscare a deșeurilor care au valoare. Această modificare a avut un impact pozitiv asupra activității de inspecție și control. Principalele modificări aduse prin intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2023: Transportul deşeurilor se poate efectua numai cu autovehicule inscripţionate cu litera «D» la loc vizibil. Transportul/Transferul deşeurilor introduse pe teritoriul naţional se va face numai pe rute generice prestabilite prin dispoziţii ale administraţiei publice centrale. Au fost interzise: abandonarea, aruncarea, precum şi ascunderea deşeurilor, eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop, incendierea oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect, îngroparea deşeurilor de orice fel. Au fost introduse următoarele sancțiuni contravenționale complementare: confiscarea vehiculelor, bunurilor şi mijloacelor folosite la săvârşirea contravenţiei pentru abandonarea/aruncarea/eliminarea deşeurilor în spaţii neautorizate, incendierea deşeurilor, îngroparea deşeurilor, după caz. În cazul abandonării deșeurilor, contravenientul este obligat să asigure, pe cheltuala lui, ridicarea deșeurilor depozitate în alte zone decât cele autorizate, curăţarea terenului precum şi eliminarea deșeurilor conform legislaţiei în vigoare. Se aplică şi următoarea sancţiune contravenţională complementară în sarcina şi pe cheltuiala contravenientului: ridicarea deşeurilor confiscarea deşeurilor care au valoare, sunt deţinute, păstrate în afara spaţiilor autorizate şi/sau a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii. Au fost incriminate următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată: colectarea, transportul sau valorificarea de deşeuri, inclusiv controlul acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spaţiilor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de comercianţi sau brokeri în procesul de gestionare a deşeurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu; incendierea oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect; îngroparea deşeurilor; eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate; abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deşeurilor, introducerea pe teritoriul României de aparate, instalaţii, echipamente, utilaje, substanţe şi produse folosite şi uzate, considerate deşeuri în sensul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri, cu modificările ulterioare, şi cărora nu le-a încetat statutul de deşeu, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă; refuzul de returnare în ţara de origine a deşeurilor introduse în ţară în alte scopuri decât cel al eliminării şi pentru care s-a dispus măsura returnării de către autoritatea competentă; neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfăşurarea activităţilor de colectare, tratare, transport, valorificare sau eliminare a deşeurilor periculoase; introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul României a deşeurilor, inclusiv în sau din zonele libere, aşa cum sunt instituite prin Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificările şi completările ulterioare, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, în cazul în care această activitate intră în domeniul de aplicare din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006, cu modificările ulterioare, indiferent dacă transportul se efectuează prin una sau mai multe operaţiuni; nerespectarea de către contravenient a obligaţiei de a transporta, pecheltuiala sa, în cazul confiscării vehiculului, bunul care a făcut obiectul confiscării, la locul de predare în custodie stabilit de agentul constatator.
– Puteți să enumerați câteva acțiuni ale Gărzii Naționale de Mediu, ca parte pro-activă în zona educațională și instituțională?
Garda Națională de Mediu susține inițiativele din zona instituțională, și educațională, care urmăresc informarea și creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor cu privire la problemele de mediu. În cadrul Programului Săptămâna Verde, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au desfăşurat, în unități de învățământ din toată țara, activități instructiv-educative de conștientizare privind protejarea mediului. Comisarii GNM le-au povestit copiilor despre principalii factori de mediu (aer, apă, sol), despre impactul omului asupra acestora şi cum putem contribui la sănătatea planetei. Copiii s-au lăsat angrenaţi în jocuri şi acţiuni interactive ce au vizat importanța reciclării şi sortării deşeurilor precum și modul în care sunt selectate deșeurile, în funcţie de culoarea pubelelor. De asemenea, au fost organizate vizite la stații de colectare și sortare precum și la fabrici de reciclare a deșeurilor, precum și acțiuni de plantare puieți. În urma Acordului de parteneriat încheiat între Garda Națională de Mediu și Asociația Comunelor din România (ACoR), în perioada 07.06.2023 – 31.08.2023 s-a desfășurat Campania Responsabilitate socială – colectare separată, cu sloganul Colectare separată pentru comuna ta curată.
Campania s-a realizat la nivelul comunelor și a avut drept scop informarea, conștientizarea și sensibilizarea comunităților cu privire la colectarea separată, prevenirea generării de deşeuri şi reducerea abandonării acestora.
– Care sunt problemele cu care se confruntă comisarii Gărzii Naționale de Mediu și soluțiile identificate pentru eficientizarea activității de inspecție și control?Referitor la deșeuri, cea mai mare problemă identificată o reprezintă deșeurile de haine și textile uzate, încălțăminte uzată, DEEE disimulate în EEE, anvelope uzate/deșeu și VSU, diverse obiecte de uz casnic, în general diverse obiecte folosite care sunt disimulate în marfa second hand, astfel reușind să se ocolească într-o proporție extrem de îngrijorătoare sistemele de monitorizare a operațiunilor cu deșeuri, prin declarații verbale sau scrise, prezentare de documente în aparență legale în susținerea oficială a punctului de vedere că de fapt se transportă bunuri și nu deșeuri. Cantități extrem de mari, în jur de 50 până la 100 de camioane pe săptămână trec granițele României în special prin Vest (Arad, Bihor), dar sunt și containere maritime in portul Constanța, încărcătura acestora fiind declarată bunuri second hand, donații, sau curse cu obiecte declarate ca fiind personale, sau obiecte de uz gospodaresc, care necesită punctul de vedere avizat al A.N.P.C, ajung în depozite, unele autorizate chiar din punct de vedere al protecției mediului, altele fiind simple hale și de acolo în principiu în magazinele SH din toată țara, dar nu neapărat, o parte importantă fiind totuși în tranzit. Este necesară și o îmbunătățire a capacității de intervenție în teren a G.N.M. cu comisari operativi pregatiți atât în ceea ce privește abordarea legislativă națională și europeană, interpretările acceptate, utilizarea instrumentelor tehnice și tehnologice de monitorizare a trasabilității deșeurilor, interoperabilitatea și comunicarea cu alte instituții cu atribuții pe acest palier precum și servicii suport de genul logisticii de laborator. Sunt necesare serii de pregatiri profesionale comune atît cu specialiști din structurile M.A.I. cât și cu cei din Ministerul Public, pentru o abordare unitară și consecventă a unor instrumente de lucru validate la nivel internațional ca bune practici, care au dat rezultate în lupta împotriva criminalității de mediu transfrontaliere. Abordarea frontală a acestui fenomen trebuie să fie 24/24, 7/7, 365 de zile pe an, dar îndeplinirea sarcinilor și misiunilor depind invariabil de capacitatea instituțională integrată și rulajul unor mecanisme de cooperare și comunicare adecvate. Este necesară o abordare națională inovativă a mecanismelor utilizate la nivel european și adaptate la realitățile din România, unde de exemplu nu pot fi ușor indisponibilizate convoaie de tiruri , temporar, până la o clarificare a situației lor, așa cum se întâmplă în Germania unde fluxurile de deșeuri se derulează exclusiv pe autostrăzi, rutele și fluxurile fiind mai ușor de monitorizat și verificat, inclusiv indisponibilizările temporare pe care aceștia le folosesc cu precădere până la clarificările solicitate.
