Analiza motivelor pentru care elevii nu au participat la Evaluarea Naţională în anul şcolar trecut, realizată în premieră de specialiştii Ministerului Educaţiei, arată că peste 8% dintre elevii vizaţi nu au finalizat studiile în vară, iar dintre cei care le-au terminat, 4% nu s-au prezentat la examen. Motivele absenţei sunt variate şi ţin de vârstă, sex, etnie, şcoala şi mediul de provenienţă.
Unitatea de Cercetare în Educaţie din cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei, a analizat datele statistice cu privire la neparticiparea elevilor la Evaluarea Naţională 2023.
Au fost luate în considerare datele a 175.938 elevi de clasa a VIII-a din 5.877 de şcoli, excluzând şcolile speciale şi elevii peste 17 ani.
Potrivit analizei, rata de neparticipare la EN VIII este determinată de două situaţii – neabsolvirea clasei a VIII-a în sesiunea de vară sau absentarea de la examenul naţional.
”Neparticiparea la EN VIII este un fenomen complex, influenţat de o serie de factori atât individuali, cât şi structurali. Nu există motive unice care să determine neparticiparea, ci o combinaţie de circumstanţe legate de un traseu educaţional marcat de dificultăţi, tipul de şcoală, mediul de rezidenţă sau apartenenţa etnică a elevului”, se arată în raport.
Potrivit documentului, neparticiparea la EN VIII nu se manifestă uniform în întreg sistemul de învăţământ.
”Se observă o clusterizare clară, în care anumite şcoli sau chiar anumite clase din aceleaşi şcoli înregistrează rate de neparticipare semnificativ mai ridicate. Aceasta sugerează că factori specifici, legaţi de particularităţile şcolilor sau chiar ale claselor, influenţează decizia elevilor de a participa sau nu la EN VIII”, se mai arată în document.
Potrivit documentului citat, vârsta este folosită ca indicator pentru posibilele dificultăţi pe care un elev le-ar fi putut întâmpina pe parcursul său şcolar.
”Astfel, o vârstă peste media de 14 sau 15 ani la momentul evaluării sugerează probleme anterioare în traseul educaţional, cum ar fi repetenţia sau debutul şcolar întârziat. Din perspectiva distribuţiei pe sexe, băieţii sunt mai predispuşi la absenteism şcolar şi la nefinalizarea clasei a VIII-a, comparativ cu fetele”, arată specialiştii.
De asemenea, elevii de etnie romă au riscuri mai mari de absenţă la EN VIII şi de nefinalizare a gimnaziului, comparativ cu elevii de etnie română.
”Elevii cuprinşi în clase a VIII-a care funcţionează în şcoli profesionale se confruntă cu provocări mai mari în comparaţie cu elevii din clasele care funcţionează în şcolile gimnaziale, în timp ce cei cuprinşi în colegii naţionale şi licee sunt într-o poziţie relativ mai favorabilă”, arată raportul.
Documentul analizează factori şcolari care influenţează neparticiparea la EN VIII şi se referă la absenteism (cu care se confruntă mare parte dintre şcolile investigate) care reprezintă o barieră importantă privind achiziţiile elevilor, aşa cum recunosc toate părţile investigate.
”Majoritatea profesorilor, diriginţilor şi directorilor intervievaţi reclamă, în ultimii ani, o scădere a interesului pentru învăţare şi indică faptul că au fost mai mulţi elevi care nu au alocat timp să se pregătească pentru EN VIII. Unii dintre elevii care nu au participat la EN VIII au întâmpinat variate probleme legate de integrarea în mediul şcolar, de comunicare şi colaborare cu colegii şi profesorii (ex. se simt deseori excluşi/discriminaţi, au un număr relativ redus de colegi cu care au relaţii apropiate, au experienţe de repetenţie repetată, nu au o foarte mare încredere în diriginţi, profesori sau personalul de sprijin din şcoală)”, se mai arată în document.
O mare problemă a reprezentat-o pandemia de COVID-19.
”Opiniile tuturor actorilor intervievaţi au indicat influenţa nefavorabilă a perioadei pandemiei de C0VID-19 asupra progresului şcolar ulterior al elevilor şi, implicit, asupra participării şi rezultatelor acestora la EN VIII. Şcoala la distanţă a redus mult ocaziile de a lucra individualizat, de a oferi un sprijin direct elevilor aflaţi în situaţii de risc educaţional. Pandemia COVID-19 a fost percepută, de asemenea, ca factor care a afectat major motivaţia pentru învăţare şi starea emoţională a elevilor, generând adesea creşterea ratei abandonului şcolar”, se mai arată în raport.
Documentul face şi profilul elevului care nu a participat la EN VIII sau al celui aflat în risc de neparticipare:
• trăieşte în comunităţi dezavantajate din punct de vedere social şi economic;
• provine din familii monoparentale sau disfuncţionale, cu nivel socio-economic, ocupaţional şi educaţional scăzut, ai căror părinţi au o implicare foarte redusă în evoluţia şcolară a copiilor lor;
• învaţă în şcoli care se confruntă cu o serie de provocări (fluctuaţia personalului didactic, dotări insuficiente, lipsa de strategii şi planuri concrete de intervenţie privind abandonul şcolar, respectiv participarea la EN VIII); • are un nivel scăzut de pregătire, de competenţe de bază;
• manifestă un interes scăzut pentru şcoală;
• nu are în perspectivă continuarea studiilor sau se orientează, cu precădere, către învăţământul profesional;
• are un debut timpuriu al experienţei în câmpul muncii (preponderent, în mod informal, ca zilier sau lucrează intensiv în gospodăria familiei);
• are sincope şcolare de diferite tipuri (corigenţe, repetenţie, absenţe numeroase, inclusiv de la orele de pregătire remedială şi/sau de pregătire pentru EN VIII);
• are un nivel redus de încredere în forţele proprii;
• se confruntă cu marginalizare în cadrul comunităţii şcolare (discriminare, acceptare şi disponibilitate de integrare reduse din partea elevilor, a profesorilor);
• nu valorizează rolul educaţiei pentru dezvoltarea sa socială, personală, profesională.
