Dezastrul de la TD Garden a început devreme. Zâmbetul larg afisat de Luka Doncic după primele minute de joc a dispărut brusc și neanunțat. Însă deloc contar realităților din spatele Finalei NBA. Nimeni nu și-ar fi dorit mai mult înainte de Dallas Mavericks vs. Boston Celtics, în seria decisivă a acestui sezon. Jason Tatum și Jaylen Brown, față în față cu Kyrie Irving și Luka Magic.
Celtics au câștigat clar, cu 107-89. În mod surprinzător, marele lor avantaj nu a apărut datorită masei salariale, cu 20 de milioane peste cea a rivalilor din Texas, potrivit hoopshype.com. Structura salariilor este cea relevantă.
Anii împreună
Tatum și Brown, cu aproximativ 32 milioane de dolari fiecare, nu sunt nici măcar primii din Boston. Sunt devansați de Kristaps Porzingins și Jrue Holyday, ambii cu aproximativ 36 de milioane. La Dallas Mavericks, Doncic, cu peste 40 de milioane de dolari pe sezon, are cu 2 milioane mai mult decât Kyrie Irving, al doilea superstar al echipei.
Dezechilibrul uriaș profilat de finala din acest an, nu se regăsește în dreptul banilor, ci în cel al anilor. Al anilor impreună. La Boston, Tatum și Brown joacă umăr lângă umăr din 2017. În jurul lor a fost construită actuala echipă. Alături de Al Horford, au evoluat în 2022 finala pierdută cu Golden State Warriors.
La Dallas lucrurile stau exact invers. Mavericks au construit în jurul lui Doncic, venit în Dallas în 2018. Kyrie Irving a apărut anul trecut. Prea puțin timp. Iar asta s-a văzut clar în primul meci. Din perspectiva relațiilor de joc, si mai ales privind coeziunea defensivă.
Taxa de lux
Aici sunt de fapt două probleme. Plafonul salarial și taxa de lux din NBA împiedică gruparea superjucătorilor la nivelul exclusiv al echipelor bogate. Ca și construirea dinastiilor. Plafonul din acest sezon este fixat în jurul sumei de 136 de milioane, iar taxa, la aproximativ 165 de milioane, conform sportingnews.com.
Penalizarea corespunzătoare fiecărui interval de cinci milioane de dolari peste limita prevăzută prin taxă, crește progresiv. Poate ajunge de la 1,5 dolari pentru fiecare dolar cheltuit în plus, până la 3,25 de dolari.
Iar asta nu este tot. Dacă masa salarială atinge un prim prag de 172 de milioane apar restricții la încheierea contractelor. Cel de-al doilea prag, așa numitul second apron, este fixat la 182,5 milioane, și vine cu restricții în plus.
Strategia, menită să susțină generarea de venituri pe termen lung, are însă și minusuri. Probabil că cel mai important dintre ele este imposibilitatea echipelor de a păstra jucătorii pe termen lung. Totusi, excepțiile acceptate de NBA, deși foarte bine calculate, oferă periodic și șanse neprevăzute. Așa cum este cazul Boston Celtics.
World Champions
A doua problemă este mult mai greu de rezolvat. Boston este o echipă care se apără. Un obicei în general dispărut din NBA. Mai ales în timpul sezonului regulat. Anul acesta a cuprins și playoff-ul. Reacția publicului a venit prompt. Audiența a scăzut cu 13% înainte de Finala NBA, scriu cei de la sportbusinessjournal.com. Americanii chiar știu să facă diferența între streetball-ul la două panouri și ceea ce numeau cândva NBA World Championship Series.
La fel și Boston Celtics. Cu 18 titluri de campionă va fi cea mai glorioasă echipă din istorie. Chiar dacă Luka Magic va fi cel mai bine plătit jucător, cu 70 de milioane de dolari anual, iar în prezent este flancat de Michael Jordan și Allen Iverson, în topul celor mai buni marcatori din playoff-ul NBA.
Însă înainte de orice, a te convinge că spiritul NBA Finals e neclintit este un sentiment uriaș. Tocmai de aceea sunt 4 meciuri din 7. Cel puțin două dintre ele, vor fi in Dallas.