Genunchiul lui Djokovic dezvăluie de fapt zona cea mai sensibilă a tenisului. Sportul alb are un potențial uriaș. Dar valorificarea sa este încă modestă. Calendarul haotic, anduranța implicită și lipsa de consens lasă loc doar celor mai buni. Fenomenal de buni. Dar dincolo triumf apar pierderile. Uriașe, uneori dramatice, acestea conturează un veritabil călcâi al lui Ahile. Al tenisului în general.
Învingător la Roland Garros, Carlos Alcaraz își construiește cu tenacitate propria efigie în galeria atât de specială a tenisului. Alături de Djokovic, spaniolul este sigurul prezent în top-ul 100 al celor mai mari câștiguri din sport, potrivit Sportico. Nu urcă însă mai mult de poziția 56, cu puțin peste 42 de milioane de dolari, în 2023. Nole este 10 locuri mai sus, cu aproximativ 50 de milioane. Prea puțin pentru tenis.
Prea mult, pentru prea puțin
Grand Slam și ITF, ATP Tour, WTA Tour. Și tot atâtea viziuni. Labirintul turneelor împrăștiate pe mapamond, distanțele, costurile necesare logisticii și nu în ultimul rând oboseala generează pierderi uriașe. Financiare și energetice. În finala de la Roland Garros, Alexander Zverev, doar 27 de ani, era un maestru al meciurilor câștigate în cinci seturi. Dar Alcaraz a simțit că bateriile sunt descărcate.
Apoi, clivajul dintre primii 100 și restul lumii este abisal. 97 de jucători au câștigat peste 1.000.000 de dolari în 2022. În același timp, un jucător situat mai jos de locul 600, a încasat mai puțin de 7.000 de dolari, scrie espn.com.
Așa cum era de așteptat, forța de atracție a tenisului și slăbiciunea dată de faptul că sunt prea multe voci, nu au trecut neobservate. Public Investment Fund, din Arabia Saudită, a oferit 1 miliard de dolari pentru organizarea unui turneu de nivel 1000, ATP și WTA, potrivit nytimes.com. Din nou mirajul banilor din Golf. WTA pare a avea rețineri după protestul din Washington Post, semnat de celebrele Chris Evert și Martina Navratilova, privind organizarea WTA Finals, la Riad, conform espn.com.
Premium Tour
Managerii turneelor de Grand Slam au venit cu altă idee. Deja celebrul Premium Tour ar urma să integreze, alături de turneele de Mare Șlem, încă 10 turnee aflate acum în circuitele ATP și WTA, conform sportspromedia.com. Drepturile TV și cele comerciale vor fi manageriate unitar. Premiile vor fi la fel de mari, iar calendarul mult mai coerent, cu două luni de pauză.
Competiția va reuni primii 100 de jucători. Cei de pe pozițiile inferioare vor concura într-un tur de mai mică anvergură. Între cele două tururi, jucătorii vor promova și vor retrograde, în funcție de clasamentul finalului de sezon. Pe scurt, un mix între Formula 1, Champions League și Conference League. Totul, nu mai devreme de 2026.
Calcâiul lui Nole
Ideea e că timpul nu are răbdare. Mai exact, într-un sistem bine articulat, Nole ar fi putut juca mai mult. Accidentele au de multe ori un preț neprevăzut. Indiferent de natura lor. Cazul Simonei Halep este relevant. Djokovic a jucat aproape 10 ore în două zile, înainte ca genunchiul să cedeze. Abordarea personală e o discuție diferită. Știa că genunchiul are probleme.
Nu a fost de vină zgura. Nici organizatorii de la Roland Garros. Poate anduranța celor 24 de titluri de Grand Slam. Sau presiunea celor aproape 182 de milioane de dolari câștigați doar pe teren, în întreaga carieră. Știa că poate face orice. Și a străbătut 37 de ani pentru a descoperi că în fața timpului, este un om obișnuit.