Premierul Marcel Ciolacu a fost în Ghencea. S-ar fi cuvenit să fie la Blaj

Fericită calificarea FCSB în Europa League. Prezența primului ministru a fost de bun augur. Deși s-ar fi cuvenit să fie la Blaj. Fetele naționalei de volei au învins Kosovo, scor 3-0, în preliminariile Campionatului European. Le-ar fi purat noroc și lor. În plus, ar fi fost un semn de solidaritate. O idee a sportului european mereu clamată și repede uitată.

Mai ales că fotbalul este perfect independent, când nu depinde de banii publici. Este cazul căpitanului Darius Olaru și al FCSB. Odată cu calificarea, poate fi și al lui Ianis Hagi. În Europa League va ploua cu bani. Prima aversă va rostogoli 4,3 milioane de euro.

Bani pentru fotbal și sport
În rest, e mare secetă. Pe cât de uscat, pe atât de complicat. Inspirat de festivalul de la Euro 2024, premierul Marcel Ciolacu a anunțat revirimentul fotbalului. Prin susținerea academiilor celor mici prin bani de la Guvern. Într-un program pilotat de FRF, menit să deschidă calea celorlalte sporturi. Executivul va plăti 1 leu pentru fiecare leu investit de FRF. Până aici, e foarte bine. Doar aparent.

De fapt, dacă Guvernul va susține academiile celorlalte sporturi cu angajamentul de a plăti 1 leu pentru fiecare leu investit de FRF în propriile academii, va fi mai bine. Cu atât mai mult cu cât ANS se află în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, potrivit sport.gov.ro.

Și va fi chiar foarte bine. După Euro 2024, FRF va primi în următorii patru ani câte 4,25 milioane de euro prin programul UEFA HatTrick, conform uefa.com. Acestei sume i se adaugă cea de 2,7 milioane de dolari prin programul FIFA Forward, între 2023-2026, potrivit publications.fifa.com. În total 6,7 milioane de euro pe an. Sunt programe dedicate dezvoltării care includ proiecte de copii și juniori.

Calificarea, cât o medalie
Inițiativa a venit înainte de Jocurile Olimpice. Între timp, delegația României s-a întors de la Paris cu 9 medalii. Trei de aur. Prilej să ne amintim că la fotbal, România își numără doar calificările, nu și titlurile. Altfel spus, adevăratele performanțe.

Înainte de Paris 2024, canotajul a avut cel mai mare buget, 2,2 milioane de euro, pentru 2 medalii de aur. Dintre federațiile absente, multe, Federația de Baschet a primit în acest an aproximativ 1 milion, iar Federația de Volei, 0,7 milioane. Nu doar pentru copii și juniori.

Planul revirimentului general conturează o adevărată revoluție în sportul național. Prin transparența implicată. Fluxul veniturilor generate de Federațiile Internaționale și de CIO către federațiile naționale – mari, mici sau inexistente – pot deveni cunoscute publicului larg. Dar, probabil că nu se va întâmpla.

Viața offline, adevărata miză
Mai ales că legea promulgată de președintele Klaus Iohannis în urmă cu doi ani, prevede ca doar 30% din investițiile alocate sportului la nivel local să fie dedicate copiilor și juniorilor. Doar 30%. S-ar fi cuvenit sa fie cel puțin 50% pentru cei mici și restul pentru infrastructura sportivă. În singurul mod necesar generării performanței veritabile. Fără mănuși electorale.

În jocul procentelor nesincronizate și mai ales insuficiente, scapă un detaliu esențial. Miza nu este reprezentată de numărul de medalii sau cel al titlurilor. În plină revoluție digitală, adevaratul scop este întoarcerea la viața offline. Cât mai departe de ecranele albastre, nu întotdeauna necesare. Este insula vivantă pe care sportul o oferă societății. Doar că drumul începe devreme. Și se cuvine să fie fără greșeală.