Potrivit unei cercetari realizate de patronat in randul membrilor sai, majoritatea IMM-urilor estimeaza ca in perioada urmatoare vor stopa investitiile majore in proiecte de dezvoltare pentru a evita riscurile produse de conditiile nefavorabile de creditare si a volatilitatii monedei nationale. Peste 80% dintre IMM-uri considera ca instabilitatea financiara din acest moment isi va face simtite efectele abia in anul 2009, cand multe companii mici si mijlocii vor avea probleme de supravietuire. Cele mai expuse riscului sunt start-up-urile care, avand un rulaj foarte mic, nu detin resursele necesare pentru a trece printr-o perioada de recesiune.
Conform studiului, numarul IMM-urilor aflate in faliment s-a dublat in prima jumatate a anului fata de perioada similara a anului trecut, sectoarele cele mai predispuse la criza fiind comertul, constructiile si imobiliarele. In plus, in ultima perioada, ritmul de creditare a IMM-urilor s-a diminuat cu 30%.
Si Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS), sustine ca IMM-urile sunt primele afectate de criza financiara, in principal din cauza scumpirii creditelor bancare. In opinia acesteia, numarul somerilor ar putea creste cu aproape 30%, din cauza faptului ca multe intreprinderi mici vor fi nevoite sa-si inchida portile, nemaiputandu-se dezvolta sau mentine in piata. Potrivit acesteia, autoritatile ar trebui sa adopte o serie de masuri si pentru acest sector, asa cum a facut Banca Nationala pentru persoanele fizice, prin ridicarea plafonului de garantare a depozitelor bancare. De aceeasi parere este si Ovidiu Nicolescu, presedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), care propune ca solutie pentru salvarea IMM-urilor subventionarea dobanzilor la creditele pentru investitii.
“Criza financiara provoaca, in primul rand, cresterea costurilor cu creditele, ce are drept urmare diminuarea ritmului investitiilor incepute, precum si blocarea investitiilor viitoare ale intreprinderilor”, a spus Nicolescu. El a mai mentionat ca va avea loc si o reducere a investitiilor straine, care se va reflecta in reducerea comenzilor pentru sectoare, precum constructii, transport si industrie.
Reprezentantul intreprinderilor mici si mijlocii propune si alte masuri pentru diminuarea efectului crizei financiare: infiintarea unui program special in cadrul ajutorului de stat care sa vizeze subventionarea dobanzilor la credite, astfel incat acestea sa ramana la aceleasi costuri, dar si organizarea de sesiuni de consultanta si training pe baza de voucher, pentru gasirea celor mai bune solutii de marketing pentru IMM in astfel de situatii.
Dupa cum spune Nicolescu, in prezent, in jur de 200.000 de firme au credite pentru investitii, iar daca nu se va subventiona diferenta de dobanda, o treime dintre acestea nu vor putea sa-si ramburseze creditele. Deja firmele au inceput sa-si reduca programele de investitii prin scaderea atat a procentului din cifra de afaceri alocat dezvoltarii, cat si prin scaderea interesului pentru credite.
Singurul avantaj pe care partenerii sociali il intuiesc pe piata muncii din Romania, ca urmare a crizei, este diminuarea deficitului de forta de munca din economie si posibilitatea patronilor de a incadra angajati mai bine pregatiti. Directorul Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), Adrian Izvoranu, este de parere ca in prezent nu se poa
te face o evaluare a efectelor crizei financiare, dar exista anumite sectoare care incep sa se resimta. “Nu avem semnale ca in sectoare ca energia, industria prelucratoare sau industria grea ar urma disponibilizari in masa, ca urmare a crizei. In alte domenii, precum industria textila, cea alimentara sau turismul, somajul ar putea sa cresca din cauza restrangerii activitatii”, a precizat Izvoranu. Liderul patronal a precizat ca nu este vorba neaparat despre concedieri, ci despre o stagnare a angajarilor sau despre somaj tehnic pe anumite perioade de timp. In ceea ce priveste activitatea IMM-urilor, reprezentantul ACPR considera ca rolul si importanta acestora vor creste in aceasta perioada, pe fondul restrangerii activitatii marilor companii sau al blocarii investitiilor straine in Romania. Izvoranu considera ca IMM-urile autohtone vor supravietui, pentru ca nivelul de indatorare al acestora este sub cel inregistrat in alte tari europene si datorita puterii lor de a se adapta.
In opinia lui Cristian Parvan, director al Confederatiei Nationale a Patronatului Roman (CNPR), IMM-urile vor avea capacitatea de a traversa criza si de a se adapta la noile conditii de pe piata, desi vor trebui sa reduca numarul de angajati si cheltuielile. “Teoretic, IMM-urile sunt mai expuse la fenomenele de pe piata financiara, dar mai afectate vor fi cele care au legatura cu piata internationala, care se ocupa de exporturi”, a explicat Parvan. Reprezentantul patronatului sustine ca este posibil ca rata somajului sa mai creasca in perioada urmatoare, dar avansul nu va fi atat de pronuntat ca in alte tari. Avantajul pe care directorul CNPR il intrevede ca urmare a crizei este diminuarea deficitului de forta de munca si posibilitatea de a incadra personal bine pregatit si cu experienta, personal care este posibil sa fie disponibilizat din marile companii care vor fi nevoite sa-si restranga activitatea.
La inceputul saptamanii trecute, premierul Calin Popescu Tariceanu a discutat cu economistii despre masuri de sprijinire a IMM-urilor in contextul crizei financiare internationale, care a ingreunat accesul acestora la finantare. “Au fost evocate anumite masuri pentru sprijinirea IMM-urilor. Ce este o certitudine – pentru ca asa este peste tot, nu este vorba numai despre Romania -, in UE se vorbeste despre un fond de aproximativ 30 de miliarde euro care sa sprijine ramanerea pe linia de plutire. Nu pot sa vorbesc despre dezvoltarea IMM-urilor, fiindca acestea vor suferi cel mai mult, ca urmarea a inaspririi conditiilor pe piata de credit. Si atunci, acest fond urmareste sa inlesneasca accesul la obtinerea de imprumuturi”, a explicat europarlamentarul Daniel Daianu, prezent la intalnirea cu premierul.
Europarlamentarul a adaugat ca, in Romania, este important modul in care se acorda potentialele facilitati fiscale, printre altele, pentru a nu pune presiuni pe bugetul de stat.
“Ceva similar se poate gandi si in Romania, insa aici trebuie sa identifici unde sa localizezi facilitatea fiscala, sa intelegem ca asemenea facilitati inseamna o povara pentru buget si trebuie sa fii atent cui dai, pentru ca, daca se duc unde nu trebuie, nu am facut nimic”, a mai declarat Daniel Daianu.
