“Să nu ne facem iluzii că relaxarea pe termen scurt va fi suficientă pentru a supravieţui în următoarele 12 luni. Ca viteză de reacţie în criză, factorii de decizie din România nu au reuşit să ţină pasul cu vecinii lor din Europa de Est”, crede Weiss. Consultantul spune că liderii de business de pe piaţa locală s-au concentrat exclusiv pe acţiuni de supravieţuire – asigurarea capitalului de lucru, reeşalonare de credite, mici reduceri de personal – şi au pierdut din vedere lucrul cu scenarii pe termen lung. “Firmele locale nu s-au confruntat până acum cu o presiune foarte mare din partea băncilor, comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est”, crede partenerul A.T. Kearney. Potrivit acestuia, multe companii au obţinut o relaxare pe termen scurt prin reeşalonarea datoriilor, iar creditele sindicalizate nu au fost încă bine coordonate între bănci. Firma americană a acordat asistenţă celei mai mari bănci din România, BCR, în postfuziunea cu Erste, potrivit surselor din piaţă.
Şeful A.T. Kearney România crede că, în momentul de faţă, provocarea numărul unu a managerilor români este următoarea: cum să obţină în săptămânile sau lunile viitoare o mobilizare a întregii companii pentru a reacţiona adecvat la condiţiile de piaţă.
Potrivit lui Weiss, nu este foarte important să iei decizii radicale în această perioadă, ci să păstrezi un echilibru între măsurile strategice, pe termen lung, şi cele operaţionale, cu impact imediat. “Deciziile radicale sună cool şi au efect în mass-media, dar nu sunt răspunsul corect pentru orice model de business”, spune Weiss.
Potrivit unui studiu al firmei germane Krauthammer, oamenii cu adevărat talentaţi din companii vor pleca, în ciuda crizei financiare, dacă nu sunt trataţi corespunzător de către top management. “Senior managerii, mai ales, ar trebui să fie foarte atenţi la a nu desconsidera comportamente esenţiale, precum ascultarea angajaţilor, considerându-le ca «prea elementare»”, avertizează Ronald Meijers, co-chairman în executive board la Krauthammer.
Studiul citat arată că 80% dintre angajaţi ar dori ca managerul lor să îi implice în rezolvarea problemelor şi în găsirea soluţiilor, fapt care se petrece în doar 39% din cazuri.
Cele mai frecvente erori de management pe care Michael Weiss le vede în momentul de faţă pe piaţa locală sunt supralicitarea măsurilor pe termen scurt, pierderea din vedere a managementului de risc, mai ales în cazul furnizorilor şi al distribuitorilor din retail, precum şi lipsa de coerenţă a deciziilor. “Comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est, managerii locali s-au grăbit să anunţe printre primii măsurile în mass-media, încă din octombrie 2008. Însă, la nivel de implementare, au făcut relativ puţin”, spune consultantul.
Potrivit acestuia, liderii de companii de pe piaţa locală au fost printre primii din Europa de Est care au înţeles ameninţarea de a trece rapid la condiţii opuse de piaţă, dată fiind creşterea spectaculoasă din ultimii ani. “Ei s-au confruntat cu o misiune specială, aceea de a trece motoarele într-o altă viteză, de la creşterea «turbo» din anii trecuţi la o piaţă în declin”, explică Weiss.
A.T. Kearney are o echipă de peste 250 de consultanţi în regiunea Europei de Est. Printre clienţii firmei pe piaţa românească se numără European Drinks, CEZ sau Gorenje. Industriile care aduc cele mai multe proiecte pentru biroul A.T. Kearney de la Bucureşti sunt farma, domeniul bancar, energia şi utilităţile.
Principalii competitori ai firmei pe piaţa locală sunt: McKinsey, Roland Berger, Ensight, Contrast şi Horvath&Partners.
>Ce vor angajaţii de la manageri
- 80% ar dori ca managerii să își recunoască greșelile în mod spontan, dar numai 43% fac acest lucru.
- 80% se așteaptă ca managerul lor să îi lase să își termine ideea și să îi încurajeze să continue, situaţie ce are loc în doar 35% din cazuri.
- 80% ar dori ca managerul lor să îi implice în rezolvarea problemelor și în găsirea soluțiilor; această procedură există în 39% din cazuri.
- 75% dintre angajați ar dori ca managerii lor să îi felicite pentru rezultatele bune și pentru efortul depus, însă numai 39% consideră că se întâmplă asta.
