Precizarea a venit din partea Comisiei Europene, care a anunţat vineri seară un acord politic cu Ucraina pentru finanţarea reformei sectorului gazului din această ţară şi pentru umplerea depozitelor ucrainene înainte de venirea iernii.
Gazul din aceste depozite va permite asigurarea tranzitului celui cumpărat de ţările europene de la Rusia, în condiţiile în care un sfert din gazul consumat în UE provine din Rusia, iar 80% din el tranzitează Ucraina. O criză a gazului ruso-ucraineană de la începutul acestui an a lăsat fără gaz mai multe ţări europene în plină iarnă.
Una dintre condiţii este „programarea de creşteri ale preţului la gazul natural, pentru a alinia preţurile interne cu preţurile internaţionale”, a declarat la rândul său directorul general adjunct al FMI, John Lipsky.
Premierul ucrainean Iulia Timoşenko explicase recent că Naftogaz are dificultăţi la plata facturilor şi pentru că abonaţii interni nu îşi plătesc propriile facturi. Timoşenko mai spusese că pentru această situaţie sunt vinovaţi în special consumatorii industriali, care nu plătesc mai mult de 30% din cât consumă. Prin comparaţie, consumatorii casnici îşi acoperă 85% din factura la gaz, spusese ea.
Chiar dacă va fi treptată, creşterea preţului la gaz va fi resimţită de populaţie, cu atât mai mult cu cât ţara este în plină criză economică. Mai mult, condiţia de aliniere a preţului intervine cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale din ianuarie, ceea ce înseamnă că va afecta probabil poziţia candidaţilor care se află la putere în prezent, premierul Timoşenko şi preşedintele Viktor Iuşcenko.
O altă condiţie pusă de instituţiile financiare internaţionale a fost recapitalizarea companiei naţionale Naftogaz de ordinul a două miliarde de dolari. Săptămâna trecută, guvernul ucrainean decisese creşterea capitalului Naftogaz, aflat adesea în centrul unor dispute cu Rusia, de la 740 de milioane de dolari la 3,2 miliarde. Luni, guvernul ucrainean a ordonat Ministerului de Finanţe să ia măsuri pentru restructurarea datoriei externe a companiei, potrivit unui document la care a avut acces Reuters.
Acordul anunţat vineri seară de Comisia Europeană va permite finanţări în valoare de 800 de milioane de dolari (circa 570 de milioane de euro) de către Banca Mondială şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvolatre (BERD) în octombrie 2009, a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Fondul Monetar Internaţional a deblocat la rândul său 3,3 miliarde de dolari (2,35 miliarde de euro), a treia tranşă a unui împrumut de 16,4 miliarde de dolari pe doi ani acordat Ucrainei.
O parte dintre aceste fonduri vor putea fi utilizate pentru a ajuta Ucraina să cumpere gazul necesar pentru umplerea depozitelor în perspectiva iernii. Dar suma precisă nu a fost încă stabilită, a declarat purtătorul de cuvânt. Ucraina trebuie să achite o factură de circa 640 de milioane de dolari (455 de milioane de euro) în 7 august, a anunţat Naftogaz.
O a doua serie de finanţări în valoare totală de 900 de milioane de dolari (640 de milioane de euro) va fi acordată în 2010 de Banca Europeană de Investiţii (BEI, 450 milioane) şi BERD (450 de milioane).
„Sunt foarte mulţumit că s-a ajuns la un acord politic cu Ucraina pentru reforma sectorului gazului, care deschide calea către ajutoare financiare de la instituţiile financiare internaţionale pentru Ucraina”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
„Acordul ar urma să aducă stabilitatea necesară pentru a reduce semnificativ riscul unei noi crize a gazului între Ucraina şi Rusia şi să asigure securitatea aprovizionării pe care statele membre (UE – n.red.) şi consumatorii noştri o aşteaptă”, a adăugat el.
O echipă de experţi ai Comisiei şi reprezentanţi ai companiilor energetice din UE este în Ucraina de joi pentru a examina capacităţile de stocare ucrainene, a precizat Comisia.
