Numai pe producătorul de îngrăşăminte Azomureş (simbol bursier AZO) s-a fi putut paria în mod raţional, în ultima zi bursieră a lunii iulie, ultima lună relativ liniştită a anului. Din august s-a declanşat prăpădul crizei datoriilor ţărilor din clubul monedei euro şi prăbuşirea burselor. A urmat perioada de mari variaţii ale cotaţiilor pe fondul permanentei ameninţări a colapsului întregului sistem financiar european.
Acţiunea Azomureş a avut un comportament performant pe tot parcursul anului, datorită rezultatelor finanicare bune ale companiei, în urma unui an bun al pieţei îngrăşămintelor. Auspiciile au devenit şi mai favorabile pentru AZO când a mai venit şi ştirea că acţionarii turci majoritari, grupaţi în două companii înregistrate în zone cu fiscalitate specială din SUA, vor să vândă compania. De aceea, creșterea AZO de 52,4% dintre 29 iulie și 18 noiembrie este singura care nu poate mira pe nimeni.
Explicațiile posibile acum pentru fiecare din creșterile celorlalte acţiuni câştigătoare în aceste luni, nu ar fi putut convinge în august pe speculatorii care au alte metode decât cele ale loteriei. Zarurile ar fi fost și împotriva celorlalte două companii cu lichiditate bună dintre cele 13, SIF Transilvania (SIF3, creștere de 26,2%) și SIF Banat Crișana (SIF1, +2,6%). Fondurile de investiții cad primele în perioadele negre ale bursei, pentru că sunt cele mai expuse la riscul de piață.
În plus, în România, SIF-urile sunt dezavantajate, pentru că sunt printre cele mai vânate titluri de investitorii străini, care dau primii bir cu fugiţii de pe pieţele mărginaşe ca aceea a României. Performanţa SIF 3 poate fi legată de litigiile cu autorităţile, care nu vor să recunoască hotărârea acţionarilor săi de a avea un prag de deţinere de 5%. Iminenţa votului de luni, din Camera Deputaţilor, care ar putea legaliza acest prag, ar fi putut fi un stimulent pentru pariori şi la SIF1, dar nu pentru orice pariori.
Cea mai mare creştere a înregistrat-o producătoarea de electrocasnice Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS, +133,8%), care a fost implicată toată vara într-un scandal izbucnit între acţionarii principali, dintre care unul este celebrul şi controversatul om de afaceri Cătălin Chelu. Acesta pare să fi câştigat meciul cu rivalii săi, dar până atunci speculatorii curajoşi au mers în siajul vehiculelor lor de investiţii, care au căutat să obțină cât mai multe acțiuni.
O altă companie aflată în plin scandal între acționari este producătoarea de materiale de construcții din beton COMCM Constanța (CMCM, +38%), unul dintre actori fiind fostul arbitru de fotbal Constantin Frățilă. COMCM are a treia cea mai mare performanță, dar acolo scandalul nu este încheiat, cum nu este sigur că s-a încheiat nici la Electroargeș (ELGS). Este vorba de contestări în instanță a unor hotărâri ale AGA… contestabile.
La ELGS, una dintre explicații ar consta tocmai în pariul unora dintre speculatori că ar justiția ar putea decide în defavoarea actualului câștigător. Tot de Cătălin Chelu este legată și soarta producătoarei de materiale abrazive Carbochim Cluj Napoca (CBC, + 22,1%).
O altă creştere căreia i s-ar putea găsi o explicație rațională este cea a distribuitorului de medicamente Farmaceutica Remedia Deva (RMAH, +14%), care face parte din aşa zisa categorie de acţiuni defensive. Farmaceuticile reistămai buine la crizele bursiere, pentru că, teoretic, oamenii au nevoie de medicamente şi în timpul crizelor financiare.
Explicația are valoare mai curând teoretică. Acțiunea RMAH este nelichidă (doar 1000 de tranzacții în ultimele 52 de săptămâni, adică o medie de 3,8 tranzacții pe zi bursieră. Este greu de presupus că poți găsi ușor de cumpărat aceste acțiuni la prețul care îl dorești, sau un cumpărărtor pentru acțiunile care le ai, dacă vrei să încasezi profitul rezultat din creştere.
De altfel, celelalte acţiuni performante (vezi tabelul atașat), sunt în mod dramatic nelihide. Cum poate paria cineva pe Sinteza Oradea (STZ, +27,9%), sau pe UAM Timișoara (UAMT, +9,2%), când aceste acțiuni înregistrează o tranzacție la trei zile!? Pentru comparație, s-au făcut aproape 20.000 de tranzacții în ultimele 52 de săptămâni cu acțiunile AZO. Aceasta este o acțiune care se bucură de lichidate pe piaţă şi nu dintre cele mai mari. Cu SIF3 s-au făcut 82.295 de tranzacţii.
La tabloul câștigătoarelor lipsite de lichiditate care au sfidat prăpădul bursier din ultimele 3 luni mai trebuie adăugată o „tușă“: două acţiuni sunt atât de căutate încât nu au înregistrat nci variaţie de preţ între 29 iulie şi 18 noiembrie: Casa de Bucovina -Club de Munte şi Mecanica Ceahlău.
