Deşi în prima oră preţul acţiunilor FP a scăzut uşor, după ora 11:00, cotaţia a revenit peste nivelul de la finalul şedinţei de vineri şi, totodată, peste nivelul de la momentul listării, de 0,6 lei/titlu.
Şeful Departamentului de Cercetare Pieţe de Capital al BCR, Mihai Iulian Căruntu, spune că presiunea la vânzare creată de investitorii care au achiziţionat acţiuni înainte de listare va limita în acest an o ascensiunea cotaţiilor semnificativ peste 0,6 lei.
„Numai dacă avem în vedere investitorii străini şi cei instituţionali autohtoni care deţineau 24% şi respectiv 6% din FP înainte de listare, avem deja imaginea faptului că peste 30% din acţiunile FP sunt «fierbinţi». Adică posesorii lor, care în mod clar pot fi încadraţi în categoria celor sofisticaţi, vor fi în majoritate tentaţi să marcheze profituri de peste 50% la un preţ de exit de cel puţin 0,6 lei/acţiune. Ca atare, în judecarea preţului FP nu se poate face abstracţie de tentaţia marcării profiturilor pentru cel puţin jumătate din free-float-ul actual, ceea ce ar urma să pună presiune evidentă pe preţ destul timp de acum înainte. Aici nu luăm în calcul speculatorii persoane fizice români şi foştii proprietari, care la rândul lor gândesc în parametrii asemănători”, a declarat Căruntu pentru MEDIAFAX.
Astfel, analistul crede că pe termen scurt – mediu acţiunile FP vor ajunge la un discount de minim 30%, respectiv un preţ de cel mult 0,7 lei/titlu.
„Jumătatea plină a paharului când vorbim de valoarea FP este că valorează în mod cert 1 leu/acţiune, dar jumătatea goală este că nu se întrevăd, cel puţin în următorul an, motoare care să mişte valoarea justă a FP substanţial peste acest prag. Randamentul investiţiei în FP realizate în prezent de jucătorii pe termen mediu şi lung va depinde fundamental de apariţia unor veşti bune precum listarea Romgaz, Nuclearelectrica sau Hidroelectrica, odată cu liberalizarea pieţei de electricitate şi gaze promovate în prezent prin noul acordul cu FMI, dar care, în fapt, va fi la discreţia noului guvern ce va rezulta după alegerile din 2012”, a explicat Căruntu.
Totodată, el consideră că pentru „mişcarea” sensibila a activelor oficiale ale FP peste 1 leu/acţiune ar trebui să apară o îmbunătăţire a profitabilităţii Romgaz, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica împreună cu listarea lor şi implicit renunţarea la planul înfiinţării celor două mari companii energetice naţionale, „care pare tot mai puţin probabilă conform mesajelor transmise prin noul acord cu FMI”.
Cel mai mare preţ atins luni de titlurile FP, de 0,6060 lei, a fost înregistrat în jurul orei 11:20, în cadrul a două tranzacţii cu volume de 300 de titluri şi, respectiv, de 45.000 de acţiuni. Cotaţia a fost cu 1,85% peste preţul de la finalul sesiunii de vineri.
Ultimele transferuri de luni cu titlurile Fondului au fost efectuate la preţul de 0,6 lei, în creştere cu 0,84%. Operaţiunile de pe piaţa principală au însumat 13,2 milioane lei (3,1 milioane euro), iar pe piaţa Deal a fost realizată o tranzacţie de 3 milioane lei (706.000 de euro).
Astfel, titlurile Fondului au avut un rulaj total de 16,2 milioane lei (3,8 milioane euro) şi au susţinut 61% din lichiditatea pieţei acţiunilor, de 26,7 milioane lei (6,3 milioane euro).
La finalul sesiunii, în piaţă erau ordine de cumpărare pentru 6,8 milioane de acţiuni FP, în timp ce oferta era pentru 21 milioane de titluri. Cele mai mari volume la vânzare, de peste 5 milioane de titluri, erau la preţurile de 0,61 lei/acţiune şi la 0,65 lei/titlu. Cotaţia maximă afişată prin ordine la vânzare a fost de 0,6840 lei/titlu.
„Evident, speculatorii au cea mai propice zonă de acţiune pe FP, prin prisma lichidităţii titlurilor şi a presiunii la vânzare, de aşteptat să fie indusă de investitorii care au cumpărat înainte de listare, în timp ce pentru investitorii pe termen mediu şi lung nu par să fie justificate aşteptari de creştere anuale ale cotaţiilor mai mari de 15%”, a mai spus Căruntu.
Spre deosebire de acţiunile FP, cele mai multe titluri au fost tranzacţionate la preţuri uşor sub ultimele cotaţii de vineri, însă pe rulaje reduse.
Ultimele operaţiuni cu cele mai lichide zece acţiuni, analizate de indicele BET, au fost realizate la preţuri în scădere în medie cu 0,52%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au indicele BET-NG cu 0,5% sub nivelul de la finalul şedinţei anterioare.
Totodată, acţiunile celor cinci SIF-uri au coborât în medie cu 0,91%.
Astfel, indicele extins al bursei, BET-XT, care sintetizează evoluţia primelor 25 de titluri în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, a scăzut cu 0,72%.
Căruntu spune că lipsa de interes a investitorilor pentru majoritatea acţiunilor este determinată de percepţia de risc de ţară, însă aminteşte că schimbarea sentimentului pe pieţele financiare se realizează brusc.
„Există companii, între cele mai lichide de la BVB dar şi altele din eşalonul al doilea de vizibilitate, care sunt într-o bună poziţie prin prisma rezultatelor aşteptate pentru acest an, astfel că în general credem că investitorii vor avea destule oportunităţi rezonabile de expunere pe acţiuni în condiţiile unei îmbunătăţiri a bioritmului pieţelor financiare”, a conchis analistul.
Rulajul pieţei acţiunilor, de 26,7 milioane lei (6,3 milioane euro), a fost de peste două ori mai redus decât lichiditatea de vineri, de 60,8 milioane lei (14,3 milioane euro).
Titlurile FP au fost urmate în topul lichidităţii de acţiunile Băncii Transilvania (TLV) – 5,1 milioane lei şi SIF Oltenia (SIF5) – 1,1 milioane lei. Cotaţia titlurilor băncii a avansat cu 0,14%, la 1,405 lei, iar acţiunile SIF Oltenia au stagnat la 1,36 lei.
Acţiunile OMV Petrom (SNP) au înregistrat cel mai vizibil recul, de 2,41%, şi au ajuns la 0,361 lei, pe al patrulea rulaj din piaţă, de 794.000 de lei.
Pe piaţa Rasdaq au fost transferate titluri de 730.000 de lei, sumă cu 51% mai mare decât lichiditatea de vineri, de 483.000 de lei.
Acţiunile producătorului de mobilă Mobam Baia Mare (MOBD) au fost cele mai lichide, cu operaţiuni de 254.000 de lei. Cea mai recentă tranzacţie cu aceste titluri a fost efectuată la 2,25 lei, preţ cu 7,14% peste referinţă.
La sfârşitul sesiunii de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 0,7%, în timp ce majoritatea pieţelor din Europa Centrală şi de Est avansau cu cel mult 1,3%. Bursele din Bulgaria şi Slovenia înregistrau, însă, corecţii de 0,3% şi, respectiv, de 1,2%.
