În timp ce premierul Florin Cîţu se laudă cu o creştere economică fabuloasă în România, ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă că în luna decembrie s-ar putea să nu mai fie bani pentru lefurile celor 300.000 de profesori din sistemul de învăţământ, în condiţiile în care nu a avut loc nicio majorare salarială pentru aceştia de la stabilirea bugetului şi până acum.
„Vom avea o problemă cu plata salariilor. Avem execuţie de 50% pe primul semestru, de ce am fost exact în grafic cât am planificat şi, din păcate, avem o execuţie mai mare în cel de-al doilea semestru. Este o execuţie atât de bună încât în luna decembrie, dacă nu vom avea o rectificare, vom avea o problemă cu plata salariilor. Şi nu vom avea o rectificare, dacă nu avem un guvern capabil să dea o rectificare, adică nu interimar. Iată legătura cu politica. Ca să plăteşti salariile îţi trebuie o rectificare bugetară pe care o face doar un guvern stabil”, a declarat şeful Educaţiei.
„Un nou motiv de tensionare“
Reprezentanţii sindicatelor afirmă că toate guvernele aflate până acum la Palatul Victoria şi-au făcut un obicei din a-i speria pe profesori că nu le mai plătesc lefurile. „În permanenţă, în luna decembrie suntem anunţaţi că nu există bani suficienţi pentru plata drepturilor salariale. Nu ca rezultat al vreunei creşteri stabilite pentru acea perioadă, ci totul depindea de bugetul aprobat şi despre gradul de executare al acestuia. În fiecare an s-a mers pe o rectificare bugetară care venea şi acoperea diferenţa de bani”, a explicat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământul Preuniversitar „Spiru Haret”.
Liderul de sindicat admite că situaţia nu este deloc firească: „Mie mi se pare normal ca în momentul în care ai trecut Legea bugetului să ai banii asiguraţi până la sfârşitul anului pentru plata salariilor. Nu să stau cu teamă că în luna decembrie s-ar putea să nu existe banii necesari. Lumea este destul de speriată, de tensionată, pe fondul unei creşteri mari a numărului de persoane infectate, de decese, lucruri care devin de neacceptat, să vii acum cu un nou motiv de tensionare cred că nu este nici normal şi nici logic. O fi pentru politicieni, dar nu şi pentru noi”, a adăugat Marius Nistor. Dar, chiar şi în condiţiile unui guvern demis cum este acum, salariile se pot plăti.
„Dacă partidele politice nu reuşesc să se înţeleagă şi să formeze un nou guvern, atunci să vină cu o iniţiativă legislativă care să fie trecută în regim de urgenţă, realizându-se astfel o rectificare bugetară absolut necesară pentru sistemul de învăţământ”, mai spune liderul de sindicat.
Părinţii: Economii la buget pe seama elevilor
Într-o scrisoare deschisă, părinţii elevilor din preuniversitar consideră, la rândul lor, că vacanţa forţată de două săptămâni impusă tuturor elevilor a avut în spate considerente financiare. „Dacă în privinţa reducerii mobilităţii, argumentul a fost combătut de specialiştii în domeniu (orice vacanţă şcolară generează o creştere a mobilităţii şi nu reducerea ei), dacă în ceea ce priveşte lipsa dispozitivelor electronice pentru elevi, contractele pentru achiziţia acestora (unele aflate încă în derulare) de către şcoli sau autorităţi publice contrazic afirmaţiile domnului ministru, nici măcar motivaţia lipsei unei viteze optime a reţelei de internet nu mai stă în picioare”, se arată în documentul Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi FNAP.
Aceasta pentru că reprezentanţii ANCOM au precizat că parametrii tehnici pentru cele mai populare aplicaţii online – Zoom, Teams ori Webex, vitezele minime necesare sunt chiar de 30 de ori mai mici de 100 Mpbs, toate aceste aplicaţii funcţionând pe orice tip de conexiune fixă ori mobilă – de la 3G până la Wi-Fi şi internet fix. „Toate aceste demontări ale argumentelor invocate de domnul ministru Sorin Mihai-Cîmpeanu conduc către o singură concluzie: singura motivaţie a acestei decizii a fost cea financiară. Se confirmă, astfel, ceea ce FNAP a susţinut permanent: prin instituirea unei vacanţe forţate, s-a urmărit, de fapt, reducerea costurilor cu salariile profesorilor, a cheltuielilor cu utilităţile unităţilor de învăţământ şi eliminarea obligativităţii acordării de zile libere plătite părinţilor în baza OUG 110/2021”, se mai arată în scrisoarea FNAP.
Tezele pe semestrul I, în ianuarie
Oficialul de la Educaţie a mai anunţat că semestrul I al anului şcolar în curs se va întinde până la jumătatea lui ianuarie şi că în intervalul 3-14 ianuarie se vor susţine tezele. Întrebat dacă va fi periată programa de examene, ministrul a spus că doar dacă va fi mai multă predare online: „Singurul motiv pentru care am putea peria programa de examene ar fi acela al unei durate mai mari de şcoală online. Dacă vom fi obligaţi să predăm online, înţelegând pierderile, s-ar putea să avem nevoie încă o dată, şi de data acesta, să periem programele de examen în sensul simplificării. Vă dau o veste care poate îi supără pe unii – în aceste două săptămâni din ianuarie, anul acesta se vor da teze cu prezenţă fizică, pentru că teza este ultimul bastion în calea de a decide relevanţa notelor”.
Profesor: „S-au gândit la bani, nu la copii“
Vacanta forţată de două săptămâni în care se află elevii reprezintă o rupere de ritm care îi va costa scump, consideră şi dascălii. Aceştia sunt de părere că mult mai potrivită ar fi fost trecerea în online. Unii profesori nu au încetat să ţină legătura cu elevii şi chiar se întâlnesc pe platforma şcolii şi lucrează în continuare, fie pentru examene, fie pentru „a-i ţine în priză“. „E vacanţă activă pentru cei care le-au dat de lucru sau chiar se întâlnesc şi lucrează cu ei. Eu cu cei de a XII-a am făcut astăzi două ore şi mai fac joi două ore, exact în orele pe care le aveam în orar la şcoală. Au fost copiii de acord, le-am pus şi pe grupul părinţilor… N-au intrat toţi, au intrat 20 din 36, dar am lucrat cu cei care au intrat. Nu predau, fac teste de BAC cu ei, teste de antrenament“, a explicat Felicia Alexandru, profesor de Limba Română la unul dintre liceele de top din Slatina, Colegiul Naţional „Radu Greceanu“. Astfel de întâlniri şi-a programat în vacanţă pentru majoritatea claselor la care predă.
La Şcoala Gimnazială nr. 3 Slatina, elevii claselor a VIII-a se întâlnesc şi ei online, pe platforma şcolii, de marţi până vineri, şi cu profesorul de Matematică, dar şi cu profesoara de Limba Română. Prof. Cristina Nicu predă Limba Română şi este şi directorul şcolii. Spune că a hotărât, împreună cu profesorul Florin Năsui, care predă Matematica în aceeaşi şcoală, încă de la începutul anului şcolar să-i ajute suplimentar pe elevi, sesiunile de pregătire având loc, în timpul şcolii, săptămânal. Cât despre vacanţa decisă de autorităţi, nu ajută pe nimeni, spun aproape în unanimitate profesorii. „Pentru clasa a VIII-a este extrem de greu, eu consider că nu e bine-venită, se pierd foarte multe cunoştinţe. Am înţeles că se umblă puţin la structura anului şcolar, dar dacă n-o fac, vă spun că noi nu vom termina materia, nu avem cum, sub nicio formă. Să stea copiii două săptămâni fără să aibă contact cu Româna şi Matematica eu consider că nu este oportun“, a mai spus prof. Nicu.
„Dacă nu se face un efort, aceşti copii vor fi pierduţi“
Profesorii au temeri mari legate de ceea ce va urma. Îi văd pe copii dezorientaţi, chiar dezinteresaţi, şi nu pot accepta că această vacanţă reprezintă o soluţie la situaţia pandemică. „S-au gândit la bani, la copiii aceştia nu se gândeşte nimeni. Noi suntem acum în concediu de odihnă, nu mai plătesc sporuri, alocaţie de hrană, gradaţie pentru cine are… Noi încasăm 75-80% din salariul din timpul şcolii, se fac economii şi cu întreţinerea şcolilor, pentru că nemaifiind elevii acolo nu mai plăteşti căldură, lumină… Despre asta e vorba, nu despre faptul că oprim circulaţia virusului. Cum s-ar putea face asta, când au toată ziua la dispoziţie să se întâlnească, nu le ocupi timpul cu nimic?! Dacă nu se face un efort, aceşti copii vor fi pierduţi“, explică un alt profesor, la fel de nemulţumit de situaţia creată.
Sursa: Adevărul
