România nu a reușit să între în spațiul Schengen după 11 ani de așteptare și eforturi susținute, iar Austria a avut un rol decisiv.
Țara, care este și printre preferatele românilor când vine vorba de vacanțe, a votat împotriva aderării României la Spațiul Schengen, deși alte 26 state europene au votat ”pentru”.
Odată cu acest gest, amănunte noi ies la iveală. Cei de la gândul.ro au aflat că Austria ocupă în prezent locul 2 în topul investitorilor din România.
După cum știm prea bine, austriecii au afaceri în domeniul bancar, energetic, dar și cel alimentar. Cea mai mare surpriză a fost însă afacerea legată de zahăr.
Mai exact, una dintre marile companii austriece care face afaceri în România este Agrana Zucker A.G.
De unde vine, de fapt, celebrul zahăr Coronița
Potrivit surselor Gândul, compania ar fi pus în practică o ”schemă” prin care zahărul din România face profit în Austria, ajunge la firma-mamă – de acolo fiind vândut în alte țări, inclusiv în România.
Ce zahăr ajung în final să consume românii? Zahăr Coronița sau Mărgăritar ”origine din UE și din afara UE, după cum scrie pe eticheta celebrului produs.
Cum a început totul? Potrivit sursei citate, în anul 1998, compania Agrana Zucker A.G. a demarat investiţii de amploare în industria zahărului şi amidonului din România și a cumpărat S.C. Danubiana Roman S.A. S.C. Zahărul S.A Buzău, dar și S.C. Beta Țăndărei S.A.
De atunci și până în prezent, lucrurile au evoluat, astfel încât compania austriacă a ajuns să dețină o fabrică de zahăr în Roman şi una în Buzău.
Totodată, Agrana are și o fabrică de amidon în Ţăndărei (AGFD Țăndărei a fost preluată de grupul Agrana în 2001).
Câți bani fac austriecii în România
Cum arată cifra de afaceri și capitalul companiilor austrieci care activează în România? Potrivit gândul.ro, Agrana România are un capital social de 80.919.033,80 RON divizat în 809.190.338 acţiuni și a lucrat cu un număr mediu de 342 de salariaţi în anul 2020, faţă de 396 de oameni în 2019.
În anul 2021, cifra de afaceri a Agrana România a fost de 675.517.983 RON și, așa cum afirmă reprezentanții companiei, peste 100.000 de tone sunt produse anual în țara noastră.
Practic, activitatea principală a companiei Agrana România este producerea de zahăr, atât din zahăr brut importat, cât și din sfeclă de zahăr.
Sursele Gândul mai spun și că deși Agrana produce în România zahăr din sfecla de zahăr, pe piața din România pune în vânzare produsele Zahar Coronița și Zahăr Mărgăritar. Numai că este vorba despre ”un zahăr din trestie de zahăr din țări terțe UE”.
Cum este distribuit zahărul produs? Practic, zahărul care ajunge în magazinele din România ar fi, de fapt, zahăr importat din Mauritius sau din alte țări non-UE, în timp ce zahărul produs în țara noastră, din sfeclă de zahăr, ar ajunge la firma-mamă din Austria și, ulterior, exportat către alte destinații ”mai atractive”.
Unde ajunge producția de zahăr din România
”Este lesne de înțeles cum funcționează mecanismul: producția de zahăr din România ajunge la firmă-mamă în Austria și, de acolo, pe piețe mult mai atractive. Pentru România, firma austriacă importă zahăr din Mauritius sau alte țări non-UE. În astfel de condiții, ne lăsam păcăliți că avem la raft produs din sfeclă de zahăr românească”, avertizează sursele Gândul.
Mai trebuie menționat și că Agrana România are și o serie de procese cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), într-una dintre spețe Curtea de Apel fixând un nou termen pentru data de 16 ianuarie 2023, dosarul având ca obiect o contestaţie act administrativ fiscal din noiembrie 2021, în cauză fiind mai multe amânări până acum.
În același timp ar exista și câteva semne de întrebare referitoare la profitul raportat de Agrana România, un an fiind ”pe plus”, unul ”pe minus”.
”Dacă ne uităm pe cifrele Agrana, o să observăm că într-un an fac profit, iar într-un an au foarte mare pierdere. Practic, în anul în care înregistrează o foarte mare pierdere, de obicei, producția este vândută toată în Austria. Pe nicio pungă de la noi, din România, nu scrie «Produs în România», la Roman. Scrie «Viena». Ei își vând pe hârtie producția, afară. Marfa nu pleacă din România. O parte o bagă în supermarketuri, o parte o fac bio și o trimit în Austria.
