Instanţa supremă a reluat, luni, discuţiile în dosarul „Zambaccian”, în care sunt judecaţi pentru fapte de corupţie fostul premier Adrian Năstase, soţia sa, Daniela Năstase, şi fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu.
De la începutul acestui proces, în 2010, cei trei au arătat instanţei că nu vor să dea declaraţii decât la un moment ulterior. Astfel, la ultimul termen de judecată cei trei au anunţat instanţa că sunt pregătiţi să dea o declaraţie în calitate de inculpaţi în acest dosar.
Primul audiat luni este fostul premier Adrian Năstase, care a vorbit despre presupusa acuzaţie de şantaj făcută de procurori pe numele său.
Năstase a susţinut că el nu putea să-l şantajeze pe fostul consul Ioan Păun, că prin prisma funcţiei sale el nu putea să coordoneze direct numirea acestuia în funcţia de consul şi că la momentul numirii acestuia el nu mai era preşedinte al Camerei Deputaţilor.
De asemenea, Adrian Năstase a spus că nu i-a dat în mod direct niciun ban lui Ioan Păun pentru a-l ajuta cu importul unor bunuri din China şi că nu i-a cerut acest lucru, iar înregistrarea ambientală a procurorilor anticorupţie dintre el şi Octavian Creţu nu reprezintă decât fragmente şi extrase din context. Astfel, Adrian Năstase a arătat că deşi există unele pasaje sugestive care ar arăta anumite presiuni făcute de el la adresa lui Ioan Păun prin prietenul acestuia din urmă, Octavian Creţu, respectivele fragmente nu reprezintă decât reacţia lui generată de supărarea că Ioan Păun şi-a schimbat declaraţiile la DNA de la acea vreme.
„În acest proces este acuzat omul politic Adrian Năstase şi nu persoana. La începutul lui 2006 existau aproximativ 25 de dosare la DNA … DNA păstrând practic rezervat o succesiune de numere pentru eventuale dosare. Se făceau denunţuri cameră lângă cameră în DNA … la acea vreme existând o epidemie de denunţuri. Au existat peste 1.500 de materiale de presă, toate fiind prin prisma unor surse judiciare, toată acţiunea de linşaj mediatic fiind orchestată de DNA”, şi-a început declaraţia Adrian Năstase.
Năstase a mai arătat că, în opinia sa, ministrul Justiţiei de la acea vreme, în presupusă complicitate cu preşedintele de la acel moment, ar fi modificat inclusiv legislaţia în vigoare, astfel încât el să poată fi acuzat şi trimis în judecată de DNA. Fostul premier a dat ca exemplu modificările „discriminatorii” ale Legii răspunderii ministeriale sau acele privind modul de numire a procurorilor şefi.
Adrian Năstase le-a arătat judecătorilor că a aflat despre schimbarea declaraţiei lui Ioan Păun dintr-una favorabilă într-una nefavorabilă lui prin fostul său avocat Gheorghe Diaconescu, care a decedat între timp.
„Ioan Păun a încercat să ia legătura cu mine, dar nu m-am întâlnit cu el. Am acceptat la insistenţele lui Octavian Creţu de a se întâlni cu mine, şi asta contrar spuselor DNA cum că eu am convocat acea întâlnire. El a sunat la cabinetul meu de la Camera Deputaţilor de mai multe ori. Ioan Păun a făcut un denunţ în care spune că i-am dat o sumă foarte mare de aproximativ 700.000 de dolari, respectiv de şapte ori mai mare decât suma prevăzută în cererea DNA de percheziţie transmisă Camerei Deputaţilor la acea vreme. În discuţia ambientală din 13 sau 14 martie, Octavian Creţu încerca să mă convingă să confirm despre banii pe care Ioan Păun îi primise de la mine. Eu i-am spus că acele lucruri erau absurde. Atunci am înţeles că Octavian Creţu venise la mine cu o misiune. Tot atunci am aflat prin avocatul meu că Irina Paula Jianu a arătat, în faţa a mai multor avocaţi, la DNA că Ioan Păun este ofiţer acoperit, amănunt aflat chiar de la acesta din urmă. La acel moment am fost îngrijorat de un eventual scandal diplomatic. Irina Paula Jianu era nemulţumită de faptul că declaraţiile lui Ioan Păun schimbau situaţia ei juridică în acest dosar. Din reacţia ei de la DNA am dedus asta”, a declarat Năstase în sala de judecată.
Fostul premier a arătat că ceea ce DNA numeşte şantaj pentru el reprezintă „o protejare a unei teme sensibile”, arătând că dacă la acel moment informaţia deţinută de Paula Jianu se scurgea în presă ar fi fost periclitate relaţiile bilaterale cu China.
„Eu am încercat să protejez o temă sensibilă, iar din această înregistrare reiese foarte clar că nu am făcut decât să transmit această intenţie a Irinei Paula Jianu. Nu doream să se producă un astfel de scandal. În aprilie 2006, preşedintele României trebuia să meargă la un târg expoziţional la Shanghai. Personal nu cred că Ioan Păun a făcut acele declaraţii din proprie iniţiativă, ci fiind şantaja de DNA, calitatea acestuia s-a schimbat sistematic în acest dosar din făptuitor, învinuit, denunţător, parte vătămată, martor. Cred că în acest dosar presiunea pe umerii acestui om a fost imensă”, a mai precizat Năstase.
Întrebat de procurorul DNA cum comentează afirmaţia „….a fost o greşeală că nu ne-am coordonat cum trebuia, că nu apăreau problemele astea”, Năstase a explicat că lipsa de coordonare despre care se face vorbire în acea înregistrare o viza pe Irina Paul Jianu în sincron cu Ioan Păun.
„Prin afirmaţia mea potrivit căreia îl voi «decredibiliza, nu am altă variantă», mi-am exprimat revolta faţă de Ioan Păun şi faţă de declaraţiile sale de la DNA, fără a pune în aplicare o astfel de afirmaţie. Ioan Păun spunea foarte clar că efectele au decurs prin apariţia rechizitoriului de la DNA din dosarul Zambaccian unde figura ca fost învinuit … L-aş fi decredibilizat prin faptul că aş fi contestat afirmaţiile acestuia, însemnând astfel că ele au un caracter mincinos. Nu l-am ajutat pe Ioan Păun pentru a fi numit în funcţia de consul general sau menţinut în această funcţie şi spun asta în contradicţie cu ce reiese din înregistrare şi contrar afirmaţiei de atunci «eu ştiu cât m-am bătut pentru el»”, a conchis Năstase.
Întrebat dacă în vreun mod vreodată i-au fost daţi bani lui Ioan Păun, Năstase a admis că soţia sa i-a dat la un moment dat, în două tranşe, sumele de 15 şi, respectiv, 20.000 de dolari, bani pe care Păun trebuia să-i folosească pentru aducerea în România a unor medici chinezi şi a unui tratament adecvat pentru soacra acestuia. El nu a putut preciza dacă acea sumă a fost cheltuită în totalitate.
Audierea lui Adrian Năstase la instanţa supremă continuă, fostul premier dând declaraţii în legătură cu acuzaţiile privind lucrările de construcţie şi de renovare de la imobilele din strada Zambaccian şi de la casa din localitatea Cornu.
Fostul consul al României la Beijing, Ioan Păun, declara în 17 februarie, la instanţa supremă că a reuşit să părăsească ţara cu valută în cuantum dublu faţă de cel maxim admis pentru că, având paşaport diplomatic, nu era controlat la vamă.
Ioan Păun preciza că suma totală pe care a primit-o de la soţii Năstase pentru a face achiziţii de bunuri în China a fost de 700.000 de euro, iar cea primită în acelaşi scop de la Paula Jianu, de 30.000 de euro. Fostul consul a explicat că o tranşă din aceştia, respectiv 20.000 de euro, a primit-o în decembrie 2002, pe când se afla în ţară.
Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată, în 5 mai 2010, pe fostul premier PSD Adrian Năstase, pentru luare de mită şi şantaj, soţia acestuia, Dana Năstase, pentru complicitate la luare de mită şi şantaj, şi pe fostul inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii, Irina Paula Jianu, pentru dare de mită şi spălare bani.
Procurorii DNA susţin că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de prim-ministru
– cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru – Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.
Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.
