Rădulescu a explicat că băncile se justifică, atunci când refuză acordarea unui credit, prin lipsa de experineţă a celor care realizează prioiectul sau prin noutatea proiectului respectiv.Acesta a adăugat că agricultura românească are nevoie de sprijinul băncilor pentru a avansa către o agricultură comercială.
„Cu ajutorul lor se poate trece de la o agricultură de subzistenţă la o agricultură comercială. Acestea trebuie să înţeleagă că nu îşi asumă nici un risc când acordă aceste credite fiind garantate sută la sută de fondul de garantare” a mai spus Rădulescu.
Fostul director general al Agenţieie de Plăţi şi Intervenţie penrtu Agricultură Dan Gherghelaş a aspus că băncile nu găsesc atractiv sectorul agricol din cauza lipsei de predictibilitate a afacerii.
„Spre exemplu, la sectorul vegetal o bancă ia în calcul faptul că nu ştie sigur cât va produce, cât va vinde şi la ce preţ. De aici şi neîncrederea lor în acordarea de credite” a explicat Gherghelaş.
Pe de altă parte, reprezentantul BRD Cătălin Toncea a declarat că agricultorii realizează proiecte deşi nu dispun de fonduri pentru co-finanţarea acestora şi lasă totul pe seama băncilor.
De asemenea, el a explicat că o altă problemă a fermierilor în realizarea proiectelor pe fonduri structurale este faptul că nu apelează la consultanţă. Cu toate acestea Toncea a menţionat că băncile sunt interesate să finanţeze proiectele europene cu condiţia acestea să întrunească criteriile de eligibilitate.
