”Anul 2009 este unul din cei mai proşti din ultima sută de ani, vorbind la general. Eu am tras cu dinţii să păstrez afacerile la acelaşi nivel ca în 2008, am muncit mai mult cu 60% faţă de anul trecut. Şi asta în condiţiile în care costurile de producţie, pe timp de criză, sunt mai mari cu circa 50% faţă de 2008, iar preţurile la cereale sunt foarte mici”, a declarat pentru Business Standard Mihai Anghel, patronul Cerealcom Dolj.
Omul de afaceri spune că îi este greu să avanseze prognoze pentru anul 2010, deoarece nu “poţi să prevezi nimic, piaţă, preţuri, conjunctură. Primul semestru o să fie dezastruos”. Anghel administrează circa 24.000 ha, din care cu grâu – 10.500 ha, cu rapiţă – 3.500 ha, cu floarea-soarelui – 4.000 ha, iar cu porumb – 5.000 ha. Dacă în primăvara anului trecut preţul la grâu era de 10.700 de lei vechi (circa 3 €) pe kilogram, acum s-a ajuns la mai puţin de 100 de euro pe tonă, adaugă omul de afaceri, care susţine că nu o să ne mai întâlnim curând cu preţurile din 2008, an de excepţie cel puţin din acest punct de vedere.
La rândul lui, Ştefan Poienaru, patronul Agrofam Feteşti, holding care administrează aproximativ 17.000 hectare de culturi agricole, din care cea mai mare parte – 12.000 ha -, în Balta Ialomiţei, insulă aflată între judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, vorbeşte despre o reducere dramatică a producţiei agricole în acest an în zonele cele mai afectate de secetă, respectiv Călăraşi, Ialomiţa sau Vaslui, unde s-a recoltat, în unele cazuri, doar la 35% din producţiile obţinute în mod obişnuit.
În acelaşi timp, preţurile la momentul recoltării s-au diminuat cu 20% faţă de vara anului trecut, neacoperindu-se nici măcar costurile, excepţia fiind doar floarea-soarelui, unde se remarcă ‘’un reviriment’’ de 20-25%. La momentul recoltării, preţul pe kilogramul de floarea-soarelui era de 7.000 de lei vechi (1,6 €), raportat la 10.000 de lei vechi (2,8 €) anul trecut, iar în prezent s-a ajuns la 10.000 de lei vechi (2,3 €). La grâul de panificaţie, preţul este de 100-110 euro pe tonă, în timp ce la grâul furajer nivelul este de 95 de euro pe tonă. Problema este că nu prea există grâu de calitate, afirmă Poienaru. Dacă ne raportăm la ultimii ani, se poate spune că 2009 este ‘’mai prost decât 2007, un an slăbuţ şi cu o secetă foarte puternică’’, declară Poienaru. El adaugă că, în general, la zece ani agricoli “cam şase sunt buni”.
Terenuri nelucrate
Viorel Matei, reprezentantul Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli, susţine că în 2009 producţia agricolă s-a redus cu 28-30% din cauza secetei, iar financiar scăderea ajunge la 40-45%, în condiţiile în care costurile s-au mărit cu 18-20% şi chiar 25%, în cazul preţului la îngrăşăminte.
Matei se mai plânge de lipsa de susţinere a agricultorii din partea statului, care întârzie plăţile la subvenţii, dar şi de dobânzile mari la credite practicate de bănci. În aceste condiţii, se şi explică de ce se măresc în continuu suprafeţele agricole nelucrate, susţine Matei.
Cu o suprafaţă totală de 14,7 mil. hectare de teren agricol, dintre care doar 9,4 mil. hectare reprezintă terenuri arabile, România este pe locul al doilea, după Polonia, în cadrul ţărilor central şi est-europene şi pe locul al şaptelea în UE27, după Franţa, Spania, Polonia, Germania, Italia şi Anglia, cu o pondere de 8% în totalul suprafeţei agricole utilizate.
Cei mai mari agricultori din România sunt Culiţă Tărâţă, cu peste 60.000 hectare de teren arabil, Ioan Niculae, patronul InterAgro, cu aproximativ 50.000 de hectare, Adrian Porumboiu (Racova Com Agro Pan), cu aproximativ 40.000 hectare de teren agricol, Jihad El-Khali (Agro Chirnogi, din judeţul Călăraşi), care lucrează 30.000 de hectare, şi Mihai Anghel (Cerealcom Dolj), cu 25.000 hectare.
