Afacerile finanţate cu fonduri europene nerambursabile ar fi trebuit să fie marea miză a a ultimilor ani pentru România. După o primă fază în care lucrurile s‑au mişcat în pas de melc, ritmul absorbţiei de fonduri se accelerează, iar mediul de afaceri începe să se bucure cu adevărat de banii oferiţi de UE. Fondurile reprezintă o gură de oxigen mai ales pentru mediul privat, care suferă de lipsă acută a finanţărilor bancare. Cine sunt oamenii de afaceri români care fac cele mai mari afaceri cu bani europeni? MONEY EXPRESS publică topul companiilor care au obţinut cele mai mari finanţări europene, împreună cu o analiză a problemelor şi oportunităţilor care însoţesc fondurile structurale.
1) Elena Manuela Miron – Crivas Consult
Elena Manuela Miron, o tânără de 30 de ani din Bucureşti, a reuşit să obţină cea mai mare sumă din fondurile europene nerambursabile: circa 27 de milioane de euro. Nu este vorba de un singur proiect, ci de şase, care au ca scop instruirea angajaţilor din industria prelucrătoare. Fiecare dintre ele beneficiază de finanţare nerambursabilă de 4,5 milioane de euro. „Deocamdată aceşti bani sunt virtuali. Firma nu a decontat nimic“, spune Viorel Mihai Constantin, director adjunct la CNDIPT – OI POS DRU, instituţia care se ocupă de implementarea acestor proiecte.
Elena Miron a obţinut aceste finanţări prin firma sa, Crivas Consult, ce are o cifră de afaceri de circa 100.000 de euro. Cum a putut o firmă de apartament să obţină o sumă atât de mare de bani de la UE? Partenerul Crivas Consult în toate cele şase proiecte este producătorul de piese pentru maşini agricole Mefin Sinaia, companie la care Elena Miron este director executiv. Mefin Sinaia (MEF), uzină veche de un secol, este specializată în proiectarea, producerea şi comercializarea de echipamente de injecţie pentru motoare Diesel, componente şi piese de schimb. Anul trecut, compania a trecut prin dificultăţi financiare, fiind obligată să disponibilizeze sute de angajaţi. Mefin este controlată de DCI Walbridge Partners din Cipru, cu o participaţie de 79,6% din capital.
Cele şase proiecte Crivas Consult presupun instruirea a circa 3.000 de angajaţi din industria prelucrătoare pentru specializări precum: tehnician metrolog, sculer matriţer, găuritor filetator, lăcătuş mecanic şi altele. Elena Miron nu a răspuns întrebărilor MONEY EXPRESS legate de acest subiect până la închiderea ediţiei. Consultanţii în fonduri structurale întrebaţi de MONEY EXPRESS despre proiectele Crivas au spus că li se pare „suspect“ faptul că firma a obţinut atât de multe finanţări.
2) Veronica Guşă de Drăgan – Romconstruct Top
O altă finanţare substanţială, de aproape 15 milioane de euro, va merge la Veronica Guşă de Drăgan, 37 de ani, cea mai bogată femeie din România, cu o avere de peste 400 de milioane de euro. Finanţarea a fost acordată pentru construcţia unui parc eolian în judeţul Constanţa în valoare totală de 42 de milioane de euro, parc ce va avea o capacitate de 25 MW. Beneficiarul direct este compania Romconstruct Top SRL, deţinută în proporţie de 90% de ButanGas, grup înfiinţat în1948 de Iosif Constantin Drăgan, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români, care a încetat din viaţă în 2008. Conducerea ButanGas este asigurată acum de soţia fostului om de afaceri. ButanGas România este una dintre cele mai mari companii de pe piaţa românească de distribuţie gaz petrolier lichefiat (GPL). Intrarea grupului în sectorul energiei eoliene s‑a făcut prin achiziţia pachetului majoritar al firmei locale Romconstruct Top de la omul de afaceri suedez de origine română Emanuel Muntmark, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de eoliene din România.
3) Bogdan Cihodaru – Gemada Serv
Proiectul „Centrul de Agrement Royal“, situat pe Dealul Copoului, a fost demarat încă din 2007, iar valoarea totală este de peste 20 de milioane de euro, finanţarea europeană reprezentând aproape 10 milioane de euro. Parcul se întinde pe o suprafaţă de 9.500 metri pătraţi şi va include aqua‑park, spa, club, kidsland, zone de distracţie, terenuri de sport şi alte facilităţi de relaxare. Compania Gemada Serv aparţine familiei omului de afaceri Bogdan Cihodaru, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Iaşi şi proprietarul trustului Terra, care cuprinde companii din real estate şi media. Bogdan Cihodaru este şi unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din regiunea Moldovei.
4) Fraţii Căşuneanu – Asero
Cei doi fii ai omului de afaceri băcăuan Costel Căşuneanu, deţinătorii firmei Asero SRL din Oneşti (judeţul Bacău), au obţinut în acest an finanţare europeană în valoare de 9,678 milioane de euro pentru construirea unui centru de afaceri în centrul municipiului Bacău. Costel jr şi Ionuţ Căşuneanu au înfiinţat această firmă – care activează în domeniul construcţiilor – în 2006, iar în prezent stadiul lucrărilor este de autorizare a construcţiilor ce vor fi ridicate în imediata vecinătate a Consiliului Judeţean Bacău şi a universităţii.
Potrivit datelor Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord‑Est, firma Asero a obţinut banii europeni pentru proiectul „Centru de afaceri şi de management al afacerilor“, prin intermediul căruia intenţionează să construiască spaţii de birouri, două săli de conferinţe, un spaţiu pentru videoconferinţe şi spaţii pentru Internet, copiatoare şi alte facilităţi, precum restaurant, parcare sau două spaţii expoziţionale. Perioada de implementare este de doi ani şi jumătate, iar reprezentanţii companiei spun că vor fi angajate circa 300 de persoane la firmele găzduite de centru. Asero urmează să investească în total aproximativ 20 milioane de euro în acest proiect, jumătate din bani fiind fonduri europene nerambursabile. Aceasta este cea mai mare sumă obţinută de la Uniunea Europeană pe măsura 4.1 – „Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală“.
5) Ilie Carabulea – Trans Car International
Ilie Carabulea, cel mai bogat om din Sibiu, a obţinut o finanţare de circa 9,5 milioane de euro, bani care vor fi folosiţi la ridicarea a două turnuri gemene în care va funcţiona un centru de afaceri. Valoarea totală a investiţiei în acest proiect este de aproape 20 de milioane de euro. Beneficiarul direct este compania Trans Car International, parte a grupului Atlassib, controlat de Carabulea. Cu 14 niveluri supraterane şi două subterane, plus parcare, cele două clădiri se înalţă vizavi de Sala Sporturilor, pe o suprafaţă de aproape 13.000 metri pătraţi desfăşuraţi. În noua zonă de birouri ar urma să funcţioneze 20 de întreprinderi mici, 17 firme mijlocii şi şapte mari, iar ca urmare a finanţării europene vor fi create 440 de locuri de muncă. „Suntem undeva la 30% din construcţie“, explică Lenuţa Munteanu, responsabil de achiziţii în cadrul Trans Car, iar pentru întregul proiect termenul de finalizare avansat este iulie 2011.
Pe lângă imobiliare, un alt domeniu pe care omul de afaceri sibian Ilie Carabulea pune accent şi îşi dezvoltă afacerile cu ajutor european este agricultura, prin firma Horticola. De numele lui se leagă cinci proiecte în derulare prin ISPA, finanţate în total cu peste 10 milioane de euro. „Acum, fondurile structurale şi de coeziune sunt singura sursă şi sigură şi credibilă de finanţare a afacerilor, din moment ce băncile s‑au blocat, nu s‑au adaptat crizei încă“, este de părere Ilie Carabulea. În opi
nia lui, antreprenorii români n‑au speculat la maximum această oportunitate a accesării de fonduri europene „din cauza fricii şi a stării generale de anxietate; nu au încredere în viitorul imediat al economiei româneşti şi în ieşirea din criză, plus că şi legislaţia economică e încă alambicată“.
Ilie Carabulea, proprietarul holdingului Atlassib (transport) şi al băncii Carpatica, controlează un conglomerat de 35 de afaceri – de la comerţ, turism, media şi agricultură până la termopane, construcţii, curierat sau taximetrie. În 2009, holdingul Atlassib a avut o cifră de afaceri de circa 200 de milioane de euro, cu circa 10% mai puţin decât în 2008. Cea mai mare pondere în această cifră de afaceri, circa 20%, o are compania de transport internaţional de persoane. Carabulea are o avere personală de circa 200 de milioane de euro.
Citeşte în Money Express care sunt ceilalţi mari beneficiari ai fondurilor europene şi cum s-a descurcat statul până acum.
