AFP a realizat un amplu reportaj, care are ca punct de plecare Bărbuleşti şi care se intitulează „Copiii romi descoperă puterea şcolii”.
Numeroşi prieteni ai lui Shakira şi ai lui Versace din Bărbuleşti nu ştiu să ţină pixul în mână, pentru că, precum mulţo dintre copiii de romi, nu au avut niciodată un asemenea instrument. Cu toate acestea, este tot mai mult conştientizat faptul că, pentru a schimba situaţia disperată a romilor, trebuie ca acestora să li se acorde atenţie de mici.
Shakira, Versace şi alţi 18 copii cu vârste între 3 şi 5 au fost incluşi acum într-un curs intensiv pregătitor pentru grădiniţă – un prim pas de a diminua lipsa de şcolarizare atât de des întâlnită la romi.
Publicitate
În timpul a patru săptămâni, până la 15 septembrie, când începe şcoala, copiilor li se predau lecţii despre cum să se exprime, mergând până la noţiuni igienice de bază.
„Cu cât începem mai devreme, cu atât mai bine îşi dezvoltă copiii capacităţile sociale şi cunoştinţele”, spune Miralena Mamina, de la Salvaţi Copiii, un ONG care organizează programe pentru 860 de copii care merg la şcoală pentru prima oară.
Într-o cameră cu poze din poveşti lipite pe pereţi, lângă numere şi litere, educatoarea Mihaela Ranteş zâmbeşte în timp ce elevii ei colorează sau asamblează piese de plastic.
Din când în când, cere ajutorul unui „mediator”, care traduce din română în romani, limba tradiţională a romilor.
România are una dintre cele mari comunităţi de romi din Europa: 530.000 potrivit recensământului din 1992 şi 2,5 milioane potrivit ONG-urilor.
Temându-se de discriminare, mulţi nu îşi declară originea etnică. Temerile lor sunt alimentate de evenimente recente precum episodul din timpul concertului Madonna de la Bucureşti, când mii de fani au huiduit mesajul anitidiscriminare a romilor în Europa de Est.
În Bărbuleşti, în sudul României, mai mult de 98% dintre cei 7.000 de locuitori sunt etnici romi.
Constantin Stoica, fost lăcătuş, în vârstă de 55 de ani, a început să lucreze ca mediator acum trei ani, după ce a terminat un curs al Ministerului Educaţiei. Vorbeşte neobosit cu părinţii romi, încercând să îi convingă de importanţa educaţiei.
„Le dau exemplul meu. Chiar şi la vârsta mea, eu m-am dus la şcoală”, a spus el, adăugând că toţi cei 30 de nepoţi ai săi merg sau vor merge la şcoală.
Nenumăraţi copii de romi nu se duc la şcoală sau renunţă după şcoala primară. Potrivit unui studiu guvernamental din 2008, 19% dintre romii cu vârste între 18 şi 29 de ani nu au fost niciodată la şcoală, comparativ cu 1,8 procente ale românilor.
Sărăcia, neîncrederea în instituţii, percepute ca fiind rasiste, şi căsătoria la vârste fragede în comunităţile tradiţionale se numără printre cauzele complexe pentru această lipsă de şcolarizare. „Din cauza unei ostracizări sociale de durată, şcoala nu este văzută ca un lucru de preţ”, spune Nicoleta Bitu, reprezentant al organizaţiei Romani Criss.
„Nu pot face nimic cu şcoala. Chiar dacă îţi dai silinţa şi înveţi, rămâi ‘ţiganul’ societăţii”, a spus ea, referindu-se la termenul peiorativ de adresare pentru comunitatea română, explică AFP. „Întotdeauna va fi cineva acolo să îţi reamintească faptul că eşti doar un ţigan”, continuă ea.
Nicoleta Bitu a relatat şi unele cazuri în care chiar profesorii folosesc un limbaj care descurajează copiii să continue şcoala. Şi, în ciuda interzicerii oficiale a segregării dintre comunităţi în şcoli, Romani Criss prezintă tot timpul noi cazuri. Autorităţile recunosc că problema este departe de a fi rezolvată, dar subliniază că se fac progrese.
Gheorghe Sarău de la Ministerul Educaţiei spune că în 1990 în şcoli figurau 129.000 de copii romi înscrişi, acum numărul lor crescând la 260.000.
În jur de 650 de mediatori ca şi Stoica facilitează legăturile dintre şcoli şi comunităţile rome, 500 de oameni au fost instruiţi pentru a preda romani şi 90% dintre cele 500 de locuri rezervate în fiecare ani în universităţi pentru studenţii romi sunt ocupate, a spus Sarău.
„Să înveţi romani şi despre cultura romă îi ajută pe copii să ştie mai multe despre rădăcinile lor, să consolideze stima de sine şi să pună mai multă valoare pe moştenirea etnică”, evidenţiază Sarău.
Agenţia naţională pentru romi favorizează eforturile pentru combaterea lipsei de şcolarizare inclusiv prin reabilitarea caselor şi găsirea de slujbe pentru părinţi.
În fiecare dimineaţă, în Bărbuleşti, un părinte participă la ore pentru a fi mai implicat în educaţia copilului. „Fiica mea se laudă în fiecare zi cu ce a făcut la grădiniţă”, spune Loredana Dincă, mamă a şapte copii la 29 de ani, care acum este încântată că micuţii ei o pot ajuta la cititul facturilor şi a altor documente.
