Un sondaj publicat marţi de institutul INSOMAR îl prezintă pe Geoană drept favorit, cu 54% din sufragii. La rândul său, Băsescu a dat asigurări că victoria îi va aparţine, cu 53% din voturi.
Calculele par, însă, să îi fie favorabile lui Geoană, un fost ministru de externe în vârstă de 51 de ani, care a primit susţinerea principalilor candidaţi învinşi din primul tur, printre care Crin Antonescu, care a ocupat a treia poziţie, cu 20% din voturi.
Ignorând divergenţele lor ideologice, social-democraţii şi liberalii de dreapta au încheiat noua alianţă, promiţând să guverneze împreună, pe baza unui program care să combine „echitatea socială” şi „dinamismul economic”. Cele două formaţiuni de opoziţie şi-au reiterat şi intenţia de a-l numi premier pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis, membru al minorităţii germane. Decizia a fost salutată de partidul comunităţii magiare, UDMR, care îl susţine pe Geoană, la fel ca şi partidul de extremă-dreaptă România Mare (PRM) şi cel al patronului clubului de fotbal Steaua, Gigi Becali.
Izolat pe scena politică şi diabolizat de o parte a presei, Băsescu a afirmat că „refuză să negocieze cu partidele” pentru a le obţine voturile, adăugând că singurii săi aliaţi sunt românii. Dacă va fi reales, se bazează pe o refacere a alianţelor în jurul Partidului Democrat Liberal (PDL, aflat la putere) şi pledează pentru formarea unui pol de dreapta, care să includă liberalii.
Indiferent de rezultat, următorul guvern va trebuie să preia repede frâiele ţării, gestionată de la mijlocul lunii octombrie de un executiv interimar, şi să impună reformele aşteptate de instituţiile internaţionale. Prioritatea va fi adoptarea proiectului de buget pentru anului 2010, care va trebui să prevadă o reducere a deficitului printr-o reformare a sectorului public. În lipsa acestui proiect, Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană şi Banca Mondială vor amâna virarea noilor tranşe din creditul acordat, în valoare totală de 20 de miliarde de euro, ceea ce ar afecta grav finanţele secate ale ţării.
Deşi dă asigurări că va respecta constrângerile impuse de FMI, Geoană promite că „funcţionarii publici îşi vor păstra locurile de muncă”, iar „nivelul salariilor şi pensiilor va fi menţinut”.
Potrivit reprezentantului României la FMI, Mihai Tănăsescu, o discuţie cu Fondul privind acordul semnat în martie „este posibilă, dar efectul trebuie să fie acelaşi, adică o consolidare pe termen lung a finanţelor publice”.
O altă problemă este modernizarea sistemului judiciar şi lupta anticorupţie, supravegheate îndeaproape de Bruxelles.
„Dacă reforma economică va continua, de bine, de rău, reforma justiţiei va pune cele mai multe probleme”, a declarat analistul politic Iosif Boda. „Băsescu a pledat pentru măsuri radicale, dar nu a găsit cele mai bune mijloace pentru a face lucrurile să avanseze. Geoană este mai degrabă adeptul politicii paşilor mici şi, dacă este mai puţin diplomat, poate reuşi. Dar va fi supus la presiuni enorme”, apreciază el.
