„Aceasta înseamnă aprobarea recomandărilor specifice de ţară pentru a ghida politicile şi bugetele naţionale, adoptarea cadrului pentru creştere economică şi a locurilor de muncă, lansarea fazei finale a viitorului cadru financiar multianual (CFM) (bugetul UE 2014-2020) şi stabilirea unui nou parcurs al Uniunii Economice şi Monetare (UEM)”, spune el în scrisoare.
În debutul întâlnirii va avea loc analiza viitorului buget european. Dat fiind rolul important al Parlamentului European în aceste negocieri, Preşedintele Martin Schulz va fi invitat pentru o oră la reuniunea membrilor Consiliului European pe acest subiect, astfel încât să poată prezenta pe larg viziunea instituţiei pe care o conduce asupra acestui subiect.
În cadrul negocierilor dintre statele membre şi instituţiile europene asupra viitorului buget al UE, care au fost conduse de preşedinţia poloneză şi cea daneză a Consiliului European s-au conturat două două blocuri de state situate pe poziţii divergente. Ţările dezvoltate, net contribuitoare la bugetul UE care vor ca o parte mai mare din bugetul comun să fie alocat pentru dezvoltare şi statele benficiare ale fondurilor de coeziune, care doresc păstrarea sprijinului financiar alocat lor, aşa cum a propus Comisia Europeană.
„Poziţiile statelor membre sunt bine-cunoscute. Acesta este motivul pentru care vă propun ca discuţia să se concentreze în special pe două aspecte: cum pot diferitele politici din viitorul CFM să contribuie la creştere economică şi locuri de muncă şi îmbunătăţi calitatea cheltuielilor UE şi cum putem prioritiza cheltuielile în cadrul diferitelor politici”, menţionează Van Rompuy în invitaţie. Intervenţiile statelor membre trebuie să fie limitate la două-trei minute.
După discuţiile referitoare la bugetul european (CFM), Consiliul European va examina propunerea pentru „Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă”. Preşedintele Consiliului vrea ca acest cadrul să fie adoptat joi, în prima zi a summitului, lasând discuţiile ce sunt legate direct de Uniunea Economică şi Monetară (UEM) pentru mai târziu.
În timpul dineului de lucru, unde este invitat şi Preşedintele Băncii Central Europene, Rompuy va prezenta reportul privind viitorul UEM. Rompuy consideră că “acest raport nu este un document final adoptat de Consiulul European,” dar îşi exprimă încrederea că “se va ajunge la o mai bună înţelegere comună a drumului pe care va merge UEM în viitor”.
În dimineaţa zilei de vineri, a doua şi ultima zi a summitului, preşedintele Herman Van Rompuy va prezenta câteva idei pentru viitoarele reuniuni ale Consiliului European, precum şi temele ce ar dori să fie dezbătute până la sfârşitul mandatului său. După această discuţie sunt aşteptate concluziile Consiliului pe aspectele ce ţin de relaţiile externe (Siria, extinderea UE cu Muntenegru)
Consiliul European va fi urmat de un prânz al zonei euro la care va participa de asemenea preşedintele BCE, moment în care vor continua discuţiile privind raportul legat de viitoarea Uniune Economică şi Monetară şi de evoluţiile actuale din zona euro.
Pentru România, cele mai imortante sunt cele legate de pachetul de negociere privind politica de coeziune a UE pentru perioada 2014 – 2020. După cum a comunicat Ministerul Afacerilor Europene aceste aspecte ţin de concentrarea tematică a fondurilor pe un număr limitat de obiective în concordanţă cu obiectivele Strategiei Europa 2020 şi ţinând cont de nivelul de dezvoltare al diferitelor regiuni ale UE; cadrul de performanţă; instrumentele financiare şi proiectele generatoare de venit şi parteneriatul public-privat.
În privinţa viitorului cadru bugetar multianual 2014-2020, legat de politica de coeziune, ministrul Leonard Orban a respins categoric orice „dublă plafonare”, fiind de părere că nu mai trebuie adaugate condiţii suplimentare la limitarea la 2,5% din PIB propusă de Comisia Europeană. România a reliefat şi importanţa menţinerii unei cofinanţări de 85 % de către UE atât pentru politica de coeziune, cât şi pentru politica agricolă comună. Ministrul afacerilor europene s-a referit şi la continuarea sistemului de prefinanţare la începutul perioadei de implementare a proiectelor.
