Lagarde ar trebui să obţină „cu uşurinţă” majoritatea în Consiliul FMI, în defavoarea guvernatorului băncii Mexicului, Agustin Carstens, singurul contracandidat, transmite Reuters.
Ministrul francez ar deveni astfel prima femeie instalată la şefia FMI şi ar perpetua totodată tradiţia ca directorul general al Fondului să fie un european, care datează de 64 de ani, încă de la înfiinţarea instituţiei.
Carstens se bucură de sprijinul oficial al Americii Latine, Canadei şi Australiei, însă numărul de voturi pe care le-ar putea obţine pare „prea subţire” pentru a o bate pe Lagarde.
Consiliul Executiv al FMI are 24 de membri care reprezintă cele 187 de ţări membre ale Fondului. Postul de director general este vacant de la mijlocul lunii mai, după demisia lui Dominique Strauss-Kahn, arestat la New York pentru acuzaţii de viol, pe care fostul oficial le neagă.
Consiliul a anunţat, la începutul procesului de selecţie a unui nou director general, că vrea să desemneze un succesor înainte de 30 iunie. Săptămâna trecută, după intervievarea celor doi candidaţi, forul a stabilit că va discuta decizia în şedinţa din 28 iunie.
Board-ul FMI vrea să ajungă la un consens între cei 24 de membri, pentru a evita un vot oficial care să deseneze o majoritate şi o opoziţie. Astfel, este posibil ca negocierile să se prelungească dincolo de şedinţa de marţi.
Chiar dacă Lagarde a fost considerată favorită încă de la scurt timp după demisia lui Strauss-Kahn, cursa pentru ocuparea postului a fost una dintre cele mai strânse din istoria Fondului.
O voce importantă în discuţiile care vor începe marţi este cea a Statelor Unite, care nu şi-a oferit până acum sprijinul oficial pentru vreunul dintre cei doi candidaţi. Totuşi, sprijinirea unui non-european la şefia FMI ar anunţa probabil pierderea dominaţiei americane asupra funcţiei de preşedinte al Băncii Mondiale.
Secretarul general al Trezoreriei Statelor Unite, Timothy Geithner, a declarat anterior că procesul de selecţie a unui nou director pentru Fondul Monetar Internaţional a conturat „doi candidaţi foarte credibili”, iar decizia trebuie să fie luată rapid.
Washingtonul deţine 17% din voturile din Consiliul FMI, în timp ce statele europene au o greutate de circa 40%. China şi Rusia, două dintre cele mai puternice economii emergente, au anunţat deja că o susţin pe Lgarde.
Celelalte mari puteri emergente, India, Brazilia şi Africa de Sud, nu au indicat încă pe cine vor sprijini.
Un număr de ţări printre care se numără Egipt, Arabia Saudită, Indonezia, Creea de Sud şi statele vorbitoare de limbă franceză din Africa şi-au declarat de asemenea susţinerea pentru Lagarde, însă puterea de vot a acestor guverne în Consiliul FMI este relativ redusă.
Surse oficiale din Consiliul FMI au declarat că temerile privind criza datoriilor de stat din zona euro o recomandă pe Lagarde, datorită influenţei politice puternice pe care o poate exercita în Europa.
Câţiva membri ai Board-ului şi-au exprimat discret îngrijorarea legat de o investigaţie a justiţiei franceze privind rolul jucat în 2008 de Lagarde în arbitrajul unui litigiu dintre statul francez şi un om de afaceri, procedură în urma căreia acesta a obţinut o sumă substanţială de bani de la guvern. Instanţa care judecă acest dosar va lua o decizie pe 8 iulie.
O sursă din Consiliu a sugerat ca Lagarde să nu fie desemnată oficial ca succesor al lui Strauss-Kahn până la încheierea procesului.
