Economia Statelor Unite a revenit pe creştere în vara lui 2009, dar americanii sunt tot neliniştiţi şi dezamăgiţi: piaţa muncii este în continuare blocată, datoria publică a explodat, iar reformele din sănătate şi finanţe nu şi-au arătat roadele. Peste 8 milioane de slujbe au dispărut din economie de la intrarea în recesiune, la sfârşitul lui 2007. Şi de 14 luni, rata şomajului nu coboară sub 9,5 %, deşi Barack Obama a spus în ianuarie 2009 că planul său de relansare economică nu va permite şomajului să treacă de 8 procente.
73% dintre americani dezaprobă felul în care Obama gestionează economia. Evident, republicanii atacă şi fac mare caz de rezultatele slabe ale planului de relansare de 787 de miliarde, votat fără sprijinul lor în februarie 2009. Consumul, spun ei, nu şi-a revenit, iar marile proiecte de infrastructură bat pasul pe loc: 45 la sută din creditele ce le-au fost alocate nu au fost cheltuite. Un motiv în plus, spun republicanii, ca democraţii să dea socoteală de explozia deficitului bugetar, ce a atins cifre astronomice.
Rivalii preşedintelui atacă şi legea pentru care Obama s-a bătut atât de mult: reforma din sănătate, despre care spun că este costisitoare şi complicată şi din care americanii de rând nu înţeleg mare lucru. Republicanii promit că o vor aboli, iar 55 % din alegătorii care susţin că vor merge la urne pe 2 noiembrie sunt de acord cu ei.
Democraţii mai au o piatră de moară legată de gât: este marea reformă a pieţei financiare, adoptată de Congres în iulie, dar care-i nemulţumeşte pe 54 % dintre americani. Şi mai sunt şi promisiunile neonorate, printre care suprataxarea bancară şi grija faţă de mediu şi climă. Fără îndoială, cred analiştii, toate acestea, şi altele în plus, vor fi taxate pe 2 noiembrie la urne.
