După scrutinul parlamentar din 6 mai, pe scena politică a Serbiei s-au petrecut lucruri neobişnuite pentru electoratul sârb. Nikolici acuză Puterea în exerciţiu de fraude electorale şi refuză să recunoască rezultatul alegerilor parlamentare. Totuşi, el a hotărât să participe la turul doi al prezidenţialelor, în ideea că poate învinge şi atunci el va decide cine va alcătui noul Guvern.
Astfel, alegerile prezidenţiale de duminică, 20 mai au devenit un fel de luptă pe viaţă şi pe moarte în rândurile clasei politice sârbeşti. Serbia care dintotdeauna a fost împărţită în jurul a două opţiuni, proEuropa şi naţionalistă a devenit mai divizată ca oricând.
Fostul preşedinte, Boris Tadici şi Blocul Democrat cheamă alegătorii la urne, cu sloganul–voturi pentru o Serbie stabilă şi prosperă proeuropeană. Nikolici a lansat sloganul–votaţi să-l pedepsiţi pe Tadici, pentru tot ce a promis şi nu a îndeplinit în mandatul trecut. Partidul Sârb al Progresului al lui Nikolici optează pentru schimbări, dar şi pentru o Serbie naţionalistă, independentă, care va merge spre Europa, dar nu cu orice preţ.
După alegerile din 6 mai, coaliţiei lui Tomislav Nikolici i s-au alăturat partidele grupate în jurul fostului premier, Voislav Koştuniţa care pledează deschis împotriva aderării Serbiei la Uniunea Europeană. La noua coaliţie Nikolici–Koştuniţa s-au alipit câteva partide mai mici, de extremă dreaptă. Radicalii, care pentru prima dată au rămas fără deputaţi în Parlamentul Serbiei refuză să-l sprijine pe Nikolici, dar nu vor vota nici cu Tadici.
Blocul lui Tadici se bucură de sprijinul coaliţiei socialiştilor, care sunt a treia forţă politică în Serbia. Moştenitorul lui Slobodan Miloşevici în fruntea socialiştilor, Iviţa Dacici nu-şi ascunde, însă, ambiţia ca pentru sprijinul acordat lui Tadici să primească postul de premier.
Împotriva lui Tadici de data acesta se declară deschis şi profesoara de sociologie Vesna Peşici, liderul opţiunii civice în Serbia. Vesna Peşici a condus împreună cu Zoran Djindjic şi Vuk Draskovici mişcarea de rezistenţă anti-Miloşevici, la jumătatea anilor 90. Profesoara universitară Peşici îl critică pe Boris Tadici că dezavuiează instituţiile democratice ale statului. În opinia ei, în mandatul trecut, Tadici a concentrat în Cabinetul său toate pârghiile Puterii şi încearcă să instaureze în Serbia un fel de pluripartism controlat.
Există şi alte opinii, care îi reproşează lui Tadici că a încălcat Constituţia ţării, prin faptul că pe întreg parcursul mandatului de preşedinte al ţării a îndeplinit paralel şi funcţia de preşedinte al Partidului Democrat. Referitor la presupusa fraudare a alegerilor din 6 mai, progresiştii lui Nikolici reclamă că a fost găsit un sac cu buletine de vot aruncat. Comisia Electorală a explicat că este vorba de buletine care s-au pierdut după numărarea voturilor.
Printre reclamaţiile în urma votului de pe 6 mai se află şi încălcarea drepturilor unor minorităţi. Pentru prima dată, pe scena politică sârbească au apărut aşa-numiţii „băieţi deştepţi” care au înregistrat liste minoritare, fără ca ei să facă parte din râdurile minorităţilor. Astfel, în calitate de minoritari, cu doar 0,4 procente din totalul de voturi au intrat în Parlament. Două asemenea liste, înregistrate ca valahi şi romi, au primit doi deputaţi, deşi nu au nici o legătură nici cu valahii şi nici cu romii.
Comentatorii de la Belgrad arată că mulţi alegători au motivele lor să nu voteze pentru Boris Tadici, dar opţiunea oferită de Tomislav Nikolici este şi mai dezavantajoasă. Alegerile de duminică deci sunt încă un scrutin unde cei care votează pot să aleagă între „rău” şi „mult mai rău”.
