Gauck, care a militant în favoarea libertăţilor la sfârşitul dictaturii comuniste est-germane, urmează să fie ales din primul tur de scrutin în această funcţie în principal onorifică.
El va fi desemnat de un corp electoral de 1.240 de persoane, format din 620 de deputaţi şi un număr identic de reprezentanţi ai landurilor, reuniţi în Adunarea Federală.
Aceasta îşi va începe lucrările la ora 12.00 (13.00 ora României). Scrutinul, care va avea loc la Reichstag, în sediile Bundestag (Camera Deputaţilor), va începe în jurul orei 12.15 şi se va încheia în cursul după-amiezii.
Sunt prevăzute maxim trei tururi de scrutin. Un candidat este ales atunci când obţine majoritatea absolută cu excepţia celui de-al treilea tur, unde este necesară doar majoritatea simplă.
Alegerea lui Joachim Gauck nu lasă loc de îndoială în măsura în care toate partidele reprezentate în Bundestag, cu excepţia stângii radicale Die Linke, au convenit asupra numelui lui Gauck. El ar putea obţine 90 la sută din voturi, potrivit estimărilor.
Die Linke o preferă pe Beate Klarsfeld, în vârstă de 73 de ani, care a luptat împotriva nazismului toată viaţa sa. În 1968, Klarsfeld a făcut o incursiune mai mult decât remarcabilă în politică pălmuindu-l pe cancelarul Kurt Georg Kiesinger, fost membru al partidului naţional-socialist.
Această germană care locuieşte de multă vreme în Franţa, va veni duminică însoţită în special de reprezentanţi ai Asociaţiei fiilor şi fiicelor deportaţilor evrei din Franţa, pe care a înfiinţat-o împreună cu soţul ei, Serge.
Joachim Gauck a eşuat în a deveni preşedinte în 2010. Foarte respectat, acest neobosit apărător al libertăţilor, angajat într-o mişcare contestatară la sfârşitul dictaturii est-germane, a prezidat timp de zece ani organismul desemnat să gestioneze numeroase dosare ale STASI, poliţia politică a RDG, după căderea Zidului Berllinului.
Acest scrutin prezidenţial anticipat a fost necesar după demisia, la 17 februarie, a conservatorului Christian Wulff, suspectat de corupţie, un caz care a generat scandal în Germania.
Mandatul prezidenţial este de cinci ani. Preşedintele ocupă o funcţie în special onorifică, dar el poate fi o autoritate morală.
