Potrivit normei CSSPP, fondurile din Pilonul II, care deţin o cotă de peste 20% din numărul de participanţi la sistem, nu vor mai face parte din procesul de distribuire aleatorie timp de doi ani. În prezent, alocarea aleatorie a participanţilor, care nu se înscriu voluntar la Pilonul II, se realizează proporţional cu cota de piaţă deţinută de fiecare fond. Practic, fondurile cu o cotă de piaţă mai mare primesc la alocarea aleatorie un număr mai mare de participanţi.
Prin modificarea legii, CSSPP a eliminat din acest proces primele două fonduri din piaţă, gestionate de ING şi de Allianz-Ţiriac, care, împreună, au o cotă de aproape 59% din numărul total de participanţi la Pilonul II. Cele două fonduri de pensii deţineau, în total, la finele lunii octombrie, peste 2,6 milioane de participanţi. Administratorii spun că această modificare ar avantaja doar unul dintre cele 11 fonduri active.
“Norma CSSPP nu va echilibra deloc piaţa, iar după un simplu calcul, doar unul dintre administratori are un avantaj cert şi net, pentru că va primi peste 60% din participanţii care vor fi alocaţi aleatoriu”, a declarat Crinu Andănuţ, director general al Allianz-Ţiriac Pensii Private şi preşedinte al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Directorul general al CSSPP, Cristian Roşu, spune că, în fiecare lună, dintre cei 20.000 de participanţi care aderă la un fond de pensii obligatoriu, 18.000 de persoane sunt repartizate aleatoriu, fără ca administratorii să depună vreun efort. “Activitatea de marketing este zero în acest moment pe piaţa pensiilor private. Administratorii se întreabă de ce să mai cheltuie pentru publicitate când tot primesc participanţi aleatoriu. Ce se va întâmpla peste zece ani, când cele două fonduri vor deţine 75% din active şi vor putea să controleze piaţa cum doresc şi să elimine jucătorii mai mici”, a comentat Cristian Roşu.
Directorul general al AIG Fond de pensii, Mihai Coca-Cozma, afirmă că modificarea normei de către CSSPP ar fi trebuit discutată şi agreată cu piaţa. “Una dintre schimbările majore propuse de CSSPP, repartizarea aleatorie în funcţie de vânzările lunare, nu îşi are rostul. Nu este normal să schimbi legea în timpul jocului, pentru că administratorii şi-au construit afacerile în jurul legislaţiei iniţiale”, a precizat Cozma. Potrivit şefului Allianz-Ţiriac Pensii Private, administratorii fondurilor de pensii obligatorii au iniţiat, cu aproape doi ani în urmă, cea mai mare campanie ce viza economisirea din România, care a costat zeci de milioane de euro. La startul pensiilor private obligatorii, 90% dintre participanţi au aderat de bunăvoie la un fond.
“Vom decide la nivelul APAPR dacă vom ataca norma; bineînţeles, fiecare dintre cei doi administratori – ING sau Allianz-Ţiriac – are libertatea de a acţiona individual, pentru că interesele lor directe sunt afectate. În luna aprilie a anului trecut, CSSPP a vrut să mai iniţieze această măsură, însă a primit aviz negativ de la Consiliul Concurenţei. În prezent, CSSPP nu s-a consultat cu Consiliul Concurenţei, ceea ce nouă ni se pare un viciu de procedură care anulează norma în sine”, a concluzionat Andănuţ. Directorul general al administratorului Generali fond de Pensii, Ioan Vreme, consideră “exagerată” modificarea legii printr-o normă. “Dacă se schimbă regula, consecinţele vor fi neplăcute, iar piaţa va migra înapoi în 2007, din punctul de vedere al mecanismelor de vânzare. Vor apărea din nou comisioane foarte mari şi chiar fraude”, explică Vreme.
