După cinci ore de dificile tratative, Samaras a declarat: „Am făcut tot ce am putut, dar a fost imposibil.” În calitate de lider al partidului Nea Dimokratia, care a întrunit cele mai multe voturi la alegerile parlamentare de duminică, Samaras a primit mandatul oficial în vederea formării noului executiv.
Apoi au urmat negocierile care nu au dus nicăieri. Că demersul va fi unul dificil – asta a ştiut Samaras încă de la început. Nici măcar o mare coaliţie împreună cu socialiştii de la PASOK nu ar fi beneficiat de sprijinul majorităţii din legislativ, scrie Deutsche Welle.
Samaras ar fi avut nevoie de încă un partener, dar întreg spectrul, de la comunişti la neonazişti se opune măsurilor de austeritate. Nici câştigătorul propriu-zis al alegerilor, alianţa de extremă stângă, Syriza, care s-a clasat pe locul doi, nu vrea să sprijine măsurile de extremă economisire, necesare pentru evitarea falimentului de stat.
Liderul Syrizei, Alexis Zipras, a declarat imediat după comunicarea rezultatului la urne: „Samaras a declarat că sprijină cel de-al doilea pachet de economisire. Noi nu putem încheia o coaliţie cu astfel de forţe. Înţelegem că Grecia se confruntă cu mari dificultăţi, dar vedem că electoratul s-a decis pentru ceva nou. Ei au votat pentru o direcţie schimbată radical!”
Această linie radicală este îndreptată împotriva severelor măsuri de austeritate. Totuşi, măsurile de economisire sunt o precondiţie pentru noi tranşe de ajutor oferite de UE şi FMI. Este vorba de multe miliarde, necesare Greciei pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Independentul Lukas Papademos, şef al guvernului interimar, abia apucase să obţină o ştergere parţială a datoriilor şi să impună un al doilea pachet de economisire. El a şi avertizat în legătura cu tentaţia de a acţiona împotriva rămânerii ţării în zona euro şi de a respinge politica de austeritate.
„Avem nevoie de stabilitate, încredere şi solidaritate pentru ca Grecia să revină pe picioare din punct de vedere economic. Numai aşa putem fi siguri că sacrificiile şi eforturile poporului elen nu au fost zadarnice”, a spus el.
Marţi, preşedintele Republicii Elene, Karolus Papoulias, a făcut acelaşi lucru ca şi ieri – anume a mandatat un partid pentru formarea guvernului. De această dată, sarcina i-a fost încredinţată preşedintelui Syrizei, Alexis Zipras. El va avea la dispoziţie trei zile pentru negocieri. Dacă şi el va eşua, la rând va veni Evanghelos Venizelos şi formaţiunea sa PASOK.
Clar este, de pe acum, că, dacă nimeni nu va renunţa la poziţia pe care s-a baricadat, formarea guvernului va întârzia. Pe de-o parte se află două partide care vor să aplice durele măsuri de economisire, pe de alta se află cinci partide care vor să le stopeze.
Acele cinci partide însă, între care comuniştii şi extremiştii de dreapta, sunt într-atât de învrăjbite, încât nu ar putea niciodată să formeze o coaliţie.
Grecia intră treptat în criză de timp. Troica internaţională, compusă din UE, FMI şi Banca Centrală, cere un partener de discuţie în care să poată avea încredere, anume un guvern care să continue politica de austeritate. În lipsa acestuia, ţării nu-i vor fi virate miliardele de care are imperioasă nevoie.
