„Ce le putem spune grecilor? Este o întrebare bună pe care mi-o pun adesea, pentru că primesc multe mesaje din partea grecilor. Inclusiv ameninţări cu moartea”, a declarat Juncker în cursul unei audieri într-o comisie a Parlamentului European de la Strasbourg.
Grecia, afectată de o datorie enormă, este incapabilă să se refinanţeze pe pieţele financiare, care îi cer dobânzi prea mari, şi a obţinut anul trecut un credit din partea UE şi FMI în valoare de 110 de miliarde de euro. În schimbul creditului, acordat într-o perioadă de trei ani, Atena trebuie să impună un plan de austeritate pentru a încerca să îşi refacă finanţele publice.
„Cu cât există mai multe privatizări, cu atât mai puţine sacrificii le sunt impuse grecilor săraci”, a subliniat Juncker. De asemenea, el a făcut apel pentru un „consens privind calea aleasă între cele două mari familii politice”, pentru a „oferi Greciei imaginea unei ţări care ştie încotro se îndreaptă”.
„Nu vom ieşi la liman, dacă nu va exista consens între forţele politice elene”, a avertizat el.
Şi comisarul pentru afaceri economice, Olli Rehn, a cerut un acord între partid, recunoscând că există „o lipsă de credibilitate în ceea ce priveşte Grecia”.
