Acţiunile de control vor fi iniţiate în baza deciziei din decembrie 2010 a Guvernului, conform căreia persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori.
Înfiinţarea departamentului care să verifice persoanele cu mari averi a fost însă autorizată de Guvern abia la jumătatea anului 2011, cu o schemă de personal limitată la 50 posturi, fără să fie anunţată şi o dată concretă de începere a acţiunilor de control.
Un document guvernamental relevă însă că aceste verificări vor fi declanşate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în perioada imediat următoare, odată cu prelucrarea declaraţiei de venit pe anul trecut care trebuie depusă de persoanele fizice până cel târziu la 25 mai 2012.
„Începând cu anul 2012, odată cu prelucrarea declaraţiei de venit pentru anul 2011, agenţia fiscală intenţionează să demareze controlul mai amplu al conformării persoanelor fizice. Departamentul pentru Afaceri Fiscale al Fondului Monetar Internaţional a recomandat ANAF abordarea într-o manieră specifică a segmentului de contribuabili persoane fizice cu averi mari, în cadrul strategiilor de asigurare a conformării fiscale, precum şi utilizarea metodelor de control indirect pentru completarea tehnicilor de control folosite în prezent, în scopul identificării veniturilor nedeclarate şi contracarării metodelor utilizate de contribuabili pentru a ascunde veniturile” , se arată în document.
La momentul deciziei Guvernului de verificare a marilor averi, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, declara că acţiunile de control vor fi declanşate pentru 200-300 de persoane, în principal patroni foarte bogaţi care în ultimii ani au omis deliberat să înregistreze veniturile pe firmă, sustrăgându-se de la plata impozitelor.
Normele în domeniu stabilesc că Fiscul va verifica, într-o primă etapă, persoanele cu venituri mari fără să le notifice, selecţia urmând să fie efectuată de pe o listă a persoanelor care depăşesc „riscul minim” acceptat de administraţia fiscală.
Pentru stabilirea bazei impozabile, organele fiscale vor folosi metode indirecte, respectiv cea a sursei şi cheltuirii fondului, a fluxurilor de trezorerie şi a patrimoniului.
Metoda sursei şi cheltuirii fondului constă în compararea cheltuielilor efectuate de o persoană fizică cu veniturile declarate în perioada verificată şi se bazează pe principiul că orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor reprezintă venit impozabil nedeclarat.
Metoda fluxurilor de trezorerie constă în analiza intrărilor şi ieşirilor de sume în conturile bancare, precum şi a intrărilor şi ieşirilor de sume în numerar, pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestor mişcări cu sursele de venit şi utilizarea acestora.
Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoană fizică verificată, analizând creşterea, respectiv descreşterea patrimoniului net al acesteia.
