Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a afirmat că, în urma evaluărilor făcute, a rezultat că facilitatea permite exploatarea ilicită şi sustragerea de la plata TVA a societăţilor comerciale, în condiţiile în care, „în majoritatea cazurilor, beneficiarul final al acestui tip de tranzacţii este o firmă-fantomă”.
„În perioada martie-iulie 2009, am constatat că această procedură s-a extins foarte mult, mai ales în cazul comercializării produselor energetice. Este vorba despre companii care achiziţionează astfel de produse, benzină, motorină (de la firme în insolvenţă, care vând fără TVA, n.r.), şi le livrează către terţi, fără înregistrarea pe factură a taxării inverse a TVA. În plus, multe dintre companii întreţin acest circuit, prin practicarea de adaosuri comerciale mai mici”, a mai explicat Blejnar.
El a dat exemplul unui grup de societăţi care „făceau achiziţii de produse energetice din Bulgaria şi le comercializau pe teritoriul României”. „Evaluările preliminare indică, în acest caz, un prejudiciu de circa 800.000 de euro”, a spus Blejnar.
Firmele aflate în insolvenţă cumpără şi vând bunuri sau servicii fără TVA. Astfel, pentru livrarea de bunuri şi prestarea de servicii, societăţile comerciale pentru care creditorii au deschis procedura de insolvenţă sunt obligaţi să emită facturi numai prin aplicarea măsurilor de simplificare, potrivit prevederilor articolului 160 din Codul fiscal.
Prin urmare, potrivit legii, bunurile şi serviciile pentru livrarea sau prestarea cărora se aplică măsurile de simplificare sunt „bunurile şi/sau serviciile livrate ori prestate de sau către persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolvenţă, cu exceptia bunurilor livrate în cadrul comertului cu amănuntul, deşeurile şi materiile prime secundare, rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de Ordonanta de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, republicată, cu modificările ulterioare şi materialul lemnos, conform prevederilor din norme”.
Articolul 160 mai prevede ca o condiţie obligatorie pentru aplicarea măsurilor de simplificare „ca atât furnizorul, cât şi beneficiarul să fie înregistraţi în scopuri de TVA, conform art. 153”.
De asemenea, „pe facturile emise pentru livrările de bunuri, furnizorii sunt obligati să înscrie menţiunea taxare inversă, fără să înscrie taxa aferentă. Pe facturile primite de la furnizori, beneficiarii vor înscrie taxa aferentă, pe care o evidenţiază atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă”.
Totodată, „pentru operaţiunile supuse măsurilor de simplificare nu se face plata taxei între furnizor şi beneficiar”.
Premierul Emil Boc a convocat marţi, la Palatul Victoria, un comitet interministerial format din reprezentanţi ai mai multor ministere şi ai ANAF, pentru a analiza problema fraudei şi evaziunii fiscale. La discuţii au participat reprezentanţi ai ministerelor Finanţelor, Internelor, Justiţiei, Turismului, Muncii, Transporturilor şi Agriculturii.
Premierul Emil Boc a declarat săptămâna trecută că i-a cerut preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, o „analiză foarte riguroasă” a fenomenului evaziunii fiscale şi a modalităţilor de combatere a acestuia. Premierul a mai spus că Executivul va elabora ulterior acte normative privind diminuarea evaziunii fiscale.
Preşedintele ANAF a mai precizat că, în urma analizelor, au fost identificate o serie de forme de evaziune fiscală, exemplificând, în cazul TVA, prin „neevidenţierea şi neplata TVA aferentă achiziţiilor intracomunitare, sustragerea de la plata TVA aferentă creşterii preţului produselor importate, în special bunuri de consum, implicarea persoanelor fizice în operaţiuni comerciale, sau simularea tranzacţiilor comerciale şi solicitarea TVA”.
În cazul fraudării pe partea de accize, Blejnar a menţionat „comerţul ilicit cu ţigarete şi frauda fiscală în cazul comerţului cu produse alcoolice”.
