“Căderea Guvernului nu trebuie privită ca un dezastru. Priviţi ce s-a întâmplat în Ungaria, desigur situaţia economică nu este comparabilă, dar noul Guvern care s-a construit, practic, din cenuşă este mai puternic decât cel pe care l-a înlocuit şi a reuşit să respecte mult mai bine acordul cu FMI”, a declarat pentru Business Standard Neil Shearing, emerging europe economist în cadrul Capital Economics Ltd Europe din Londra. Analiştii mai sunt de părere că Banca Naţională a României va interveni pentru a nu lăsa leul să se deprecieze masiv. “Cred că ultimele evoluţii politice vor afecta puternic negativ leul, dar, în acelaşi timp, credem că BNR este pregătită să intervină pe piaţa valutară pentru a înlătura orice risc al deprecierii puternice. Un nivel de 4,30 este un nivel critic pentru banca naţională în acest moment”, a afirmat pentru Business Standard Benoit Anne, EM Debt&FX strategist în cadrul Bank of America – Merrill Lynch din Londra.
“Zgomotul politic nu trebuie să dureze mult”
Deşi recunosc că “zgomotul” politic face rău economiei, analiştii economici internaţionali nu consideră că România se află, deocamdată, într-o stare gravă.
“Este prea devreme să spunem ce impact va avea căderea Cabinetului Boc asupra acordului cu FMI, dar nu este o veste bună. Totuşi, trebuie să recunoaştem că încă nu avem de-a face cu o criză în stil leton şi că acordul cu Fondul Monetar Internaţional nu este ameninţat de niciun risc iminent”, a precizat pentru Business Standard Lars Christensen, chief analyst Head of Emerging Markets Research Danske Bank.
“Nu cred că recentele evoluţii politice ar putea, prin ele însele, ameninţa acordul cu Fondul Monetar Internaţional. Tensiunile actuale reflectă problemele cu care s-a confruntat Guvernul în încercarea de a impune o politică fiscală mai strictă, aceasta fiind o componentă crucială a angajamentului luat de România faţă de instituţiile internaţionale.
Dacă “zgomotul” politic persistă prea mult, România se poate confrunta cu riscul de a pierde încrederea de care se bucură pe plan extern datorită FMI. Dar în acest moment nu putem decât să aşteptăm reechilibrarea scenei politice pe care apropiatele alegeri o vor aduce. Viitorul Guvern va trebui însă să demonstreze o voinţă politică hotărâtă, în principal în ceea ce priveşte impopulara reformă a pensiilor”, a declarat pentru Business Standard Alexandre Vincent, analist economic pentru Europa Emergentă în cadrul BNP Paribas din Paris
Ce se întâmplă cu eurobondurile?
România ar fi trebuit să lanseze, în această perioadă, o emisiune de eurobonduri de minimum 500 milioane de euro, cu o maturitate de cinci ani, potrivit Ministerului Finanţelor Publice.
Această emisiune ar putea fi amânată de căderea Guvernului dacă CDS-urile României vor creşte, iar percepţia investitorilor va fi una reticentă. Suma strânsă în urma emisiunii ar fi intrat în Trezorerie şi ar fi fost folosită pentru finanţarea deficitului bugetar. "România va putea ieşi pe pieţele externe pentru a se împrumuta convenabil doar când vom avea un nou Guvern", este de părere Ioana Filipescu, managing director la Raiffeisen Investment România.
Totodată, Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank România, a declarat pentru Business Standard că "nu poţi lansa o emisiune de eurobonduri neavând un Executiv care să aibă susţinere Parlamentară”.
Săptămâna aceasta urma să înceapă o serie de întâlniri (road-show) între reprezentanţii MFP, intermediarii aleşi pentru emisiune şi băncile de investiţii străine pentru negocierea ofertelor, emisiunea urmând să fie lansată la câteva zile după finalizarea acestor negocieri. Întâlnirile au fost amânate tocmai pentru a aştepta verdictul Parlamentului referitor la demiterea Guvernului.
În prezent, există şanse mari ca această emisiune să fie amânată, în condiţiile în care criza politică a influenţat negativ evoluţia riscului de ţară.
