“Banca centrală urmăreşte stabilitatea pieţei valutare şi este o prezenţă stabilă pe această piaţă. Rolul BNR este de a-i atenţiona pe jucătorii din piaţa valutară atunci când aceştia depăşesc anumite limite. Deficitul extern al României a scăzut de la 13% la 4%, deşi prognoza pentru acest an era de 8%, şi, potrivit guvernatorului BNR, în aceste condiţii nu este necesară o depreciere a monedei naţionale”, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Amânarea celei de-a treia tranşe de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu va duce la o depreciere semnificativă a leului în perioada următoare, deoarece decizia era aşteptată de investitori, iar Banca Naţională va corecta eventualele derapaje ale monedei naţionale, au spus specialiştii consultaţi de Business Standard.
“Cred că decizia Fondului are un efect negativ asupra leului, iar BNR va trebui să facă mai multe intervenţii directe pentru susţinerea cursului. Bineînţeles, evoluţia monedei naţionale va depinde foarte mult şi de cea a monedelor din regiune, dar cred că vom asista la o decuplare a leului faţă de acestea. Un alt efect va fi că vom asista la intrări mai mici de valută, în perioada următoare”, a spus economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, Rozalia Pal.
Misiunea Fondului şi-a încheiat, la finele săptămânii trecute, vizita în România şi nu a aprobat livrarea celei de-a treia tranşe din împrumut, de aproximativ 1,5 miliarde de euro.
“Efectul deciziei FMI asupra cursului leu/euro este inexistent, deoarece acesta se menţine în continuare aproape de 4,3 unităţi/euro. Cursul nu a depăşit acest nivel şi cred că, deocamdată, nu se află în vizorul investitorilor, deoarece aceştia aşteaptă o clarificare a situaţiei la nivel politic”, a spus dealerul Băncii Comerciale Române (BCR), Narcis Noaghea.
În ceea ce priveşte costurile unui curs de schimb apreciat, potrivit economistului-şef al ING Bank, Nicolaie Chideşciuc, consideră că cele mai importante provin din ratele ridicate ale dobânzilor din piaţa monetară, care se transmit asupra populaţiei şi care se vor menţine în perioada următoare.
“BNR ar putea să ia măsuri pentru reducerea acestora, însă nu face acest lucru, deoarece vrea să protejeze leul. Din punct de vedere al vânzării de rezerve, BNR a cheltuit puţin peste un miliard de euro în septembrie şi cred că în octombrie ne aflăm sub acest plafon”, a spus Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.
Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a declarat la finele săptămânii trecute că aşteptările privind deprecierea cursului se inflamează şi măresc anticipaţiile inflaţioniste, dar BNR nu vede motive pentru care piaţa să ducă la mişcarea cursului, cu excepţia incertitudinii din prezent.
Acesta a spus că, pe termen scurt, banca centrală nu vede riscuri privind presiunile inflaţioniste de la componentele principale, însă “balanţa este uşor dezechilibrată pe termen scurt în ce priveşte climatul politic instabil, într-o perioadă de alegeri”.
“Faptul că FMI nu a acordat a treia tranşă nu a avut un impact substanţial asupra cursului de schimb, întrucât era de aşteptat o astfel de decizie. Oriunde în lume Fondul discută numai cu un guvern în funcţie, nu interimar. În prezent, banca centrală aplică o politică de flotare controlată, iar guvernatorul a transmis clar, la finele săptămânii trecute, un mesaj foarte puternic: nu văd o depreciere a cursului”, a declarat Lucian Anghel, economist-şef la BCR.
Acesta a arătat că deficitul de cont curent s-a corectat, iar o depreciere a leului ar avea un impact negativ pe termen lung asupra acestei corecţii.
“Totodată, noua ţintă de inflaţie, de 2,6% pentru anul viitor, arată faptul că leul nu se va deprecia în faţa monedei europene.
Prognoza noastră pentru finele anului 2009 rămâne un euro cotat la 4,3 lei, iar pentru 2010 cred că moneda naţională se va întări”, a declarat Anghel.
Analistul Moody’s, Kenneth Orchard, a declarat pentru Business Standard că decizia FMI nu va aduce pe termen scurt o schimbare a ratingului suveran, deoarece hotărârea luată de Fond era aşteptată, iar acum se aşteaptă formarea unui guvern.
Moody’s este singura din cele trei mari agenţii de evaluare financiară care menţine România în categoria ţărilor cu rating cu recomandare de investiţii, acordând un calificativ “Baa3” (ultima treaptă de investment grade), cu perspectivă stabilă. S&P şi Fitch au retrogradat România, în toamna anului trecut, la categoria junk (rating BB+, cu perspectivă negativă).
