Se anticipeaza reluarea programului neconventional Quantitative Easing (infuzii de lichiditate in economie prin achizitii de bonduri guvernamentale sau ipotecare) în mod oficial, singura necunoscută fiind în ce cantitate şi pentru cât timp. Estimările analiştilor tind către 500 mld. dolari pe parcursul a circa 6 luni.
De la inceputul lunii octombrie dolarul a ramas la acelasi nivel, evolutia viitoare depinzand de cantitatea de bani creata de Rezerva Federala pentru a stimula consumul si a creste inflatia. Recent oficialii au cerut bancilor care efectueaza operatiunile in piata deschisa (dealeri) o estimare a sumei asteptate de piata, practic inclusa in pret in acest moment.
Analistii Admiral Markets estimeaza ca FED urmareste continuarea evolutiei din ultima parte a anului, prin deprecierea benefica a monedei si aprecierea activelor denominate in dolar.
Trebuie sa tinem cont insa de faptul ca “alimentarea” apetitului fata de risc nu este insotita de perspective economice solide, ci doar de teama de a sta in dolari datorita dobanzii inexistente si cantitatii in continua crestere, de lacomia investitorilor in a specula aprecierea activelor denominate, ce a dus la un nou bubble specualtiv. Cu siguranta efectele nu vor fi aceleasi ca in trecut si s-ar putea intoarce impotriva FED-ului. Programele considerate solutia revitalizarii economiei nu sunt nici eficiente si nici necesare, decat bineinteles pentru guvern si banci. Cu dobanda reala intrata deja pe un teritoriu negativ, o noua runda de infuzii nu poate face minuni, nu poate stimula consumul si crearea locurilor de munca in sectorul privat, rata somajului fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani.
Teoretic ar fi cateva beneficii: accesul facil la fonduri pentru gospodarii si micii investitori etc., in realitate insa doar guvernul si marile companii sunt avantajate. Practic, consumatorul de rand plateste fortat datoria guvernului si salvarea bancilor.
