Anunțul Rusiei potrivit căruia nu va fi reluată furnizarea de gaze naturale pe gazoductul Nordstream pune Europa în fața unei realități dure, scrie analistul eToro Bogdan Maioreanu. Cu rezerve peste limitele așteptate pentru această perioadă, dar care nu sunt încă la capacitate maximă, există mai multe măsuri pe care politicienii și publicul larg vor trebui să le ia pentru a trece iarna.
Rezervele de gazele naturale din România sunt estimate în prezent la 33 TWh, aflându-se la 75% din capacitate, potrivit ultimului set de date privind rezervele europene de gaze. Germania se află la 86%, Franța la 93%, Austria la 68%, Ungaria la 65%, Polonia se apropie de 99%, iar Cehia este la 83%. Modul în care Europa va întâmpina primăvara depinde de cât de aspră va fi iarna, de modul în care vom scădea consumul și de modul în care Uniunea Europeană va asigura o aprovizionare alternativă la gazul rusesc, scrie Mediafax.
O analiză a think tank-ului Bruegel evidențiază măsurile pe care UE ar trebui să le ia pentru a face față crizei de aprovizionare cu gaze. Țările europene ar trebui să înceapă prin recunoașterea faptului că pericolul de a nu avea suficientă energie pentru a satisface nevoile societății reprezintă cel mai mare risc sistemic pe termen scurt al Europei, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Un acord între țările membre este de o importanță existențială pentru UE. Țările membre ar trebui să se angajeze să valorifice oferta de energie disponibilă, să descurajeze în mod activ cererea de energie, să nu devieze fluxurile energetice transfrontaliere și să compenseze consumatorii cei mai vulnerabili.
Specialiștii Bruegel consideră că toate țările trebuie să aducă în mod onest și imediat pe piața europeană a energiei toate elementele de flexibilitate disponibile pe partea ofertei. Ca exemplu, think tank-ul citează faptul că prelungirea duratei de viață a centralelor nucleare care urmau să se închidă anul acesta în Germania va avea un efect de calmare asupra piețelor de energie. De asemenea, zăcămintele de gaze din Olanda ar putea crește substanțial producția. Reducerea temporară a standardelor privind poluarea și timpul de lucru ar ajuta piețele să se reajusteze. UE trebuie să facă și unele compromisuri temporare în ceea ce privește măsurile sociale și de mediu.
Analiza menționează și că acordul privind achizițiile comune de gaze pe piețele internaționale va reduce riscul ca unitatea UE să fie subminată, deoarece țările membre concurează între ele pentru resursele limitate. Achizițiile comune promit să reducă costul financiar și politic al gazului și ar permite utilizarea cantităților de gaz la comun pentru a furniza energie consumatorilor cei mai grav afectați. Pentru a trece iarna, acest lucru nu este însă suficient.
O analiză realizată de Agenția Internațională pentru Energie consideră că, pe lângă măsurile legate de aprovizionare, sunt necesare schimbări în comportamentul consumatorilor. Printre acestea, accelerarea înlocuirii boilerelor pe gaz cu pompe de căldură. Deși acest lucru va duce probabil la o creștere a consumului de energie electrică, această creștere va fi mai mică decât cantitatea totală de gaze naturale economisită. O altă măsură este încurajarea unei ajustări temporare a termostatului de către consumatori, estimându-se că temperatura medie în clădirile din UE este setată în prezent la peste 22 de grade Celsius. O scădere a temperaturii va economisi aproximativ 10 miliarde de metri cubi pentru fiecare grad, reducând în același timp facturile la energie. Bruegel îndeamnă țările să nu mai subvenționeze consumul direct și să treacă la subvenționarea reducerii consumului de energie. Reguli precum limite de viteză mai mici și reducerea temperaturilor minime în clădiri ar fi utile.
Atât IEA, cât și Bruegel îndeamnă UE să accelereze implementarea de noi proiecte solare și eoliene. În pofida accentului pus în prezent pe combustibilii fosili, investițiile în tehnologiile energetice curate și în infrastructura asociată reprezintă o acțiune esențială pentru a scăpa de criza energetică și pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare ale UE. Pentru investitori, aceasta este o veste bună. La nivel mondial, se estimează că sectorul energiei regenerabile va depăși 2 trilioane de dolari până în 2025. Acest sector include investiții în producția de energie eoliană și solară, dar și în biomasă, azot, hidrocentrale, reciclare și produse și servicii cu emisii reduse de carbon.
Companii precum Enphase (ENPH), activă în domeniul energiei solare, inclusiv pe piața europeană, Ormat Technologies (ORA), o afacere internațională în domeniul energiei geotermale și al energiei recuperate, Drax Group (DRX.L), o companie de producție de energie regenerabilă din Marea Britanie și RWE AG (RWE.DE), o companie care generează și furnizează energie electrică din surse regenerabile și convenționale în principal în Europa și Statele Unite, ar putea fi într-o poziție avantajoasă pentru a valorifica aceste evoluții viitoare. Pentru a ajuta investitorii să navigheze în sectorul energiei regenerabile, eToro a lansat un portofoliu inteligent numit „Future of Power”, care include companiile de mai sus, alături de alți lideri din acest sector.
Actuala criză energetică este o oportunitate pentru ca țările să investească în interconectarea rețelelor energetice din Europa, ceea ce va îmbunătăți rezistența la șocurile viitoare și va facilita o tranziție eficientă din punct de vedere al costurilor, consideră Bruegel. Specialiștii estimează că UE trebuie să dubleze ritmul de implementare a proiectelor de energie eoliană și solară pentru a-și atinge obiectivele bazate pe limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.
