FMI şi Uniunea Europeană (UE) au renunţat în iulie la negocierile cu Ungaria privind acordul de finanţare în valoare de 20 de miliarde de euro, după ce premierul Viktor Orban nu a reuşit să convingă reprezentanţii instituţiilor internaţionale că executivul ungar este decis să respecte obiectivul de deficit bugetar.
Disputa Ungariei cu FMI asupra deficitului bugetar „arată că o anumită lipsă de flexibilitate a FMI poate fi periculoasă pentru restul Europei”, a declarat Mark Weisbrot, codirector al Centrului pentru Cercetare Economică şi a Politicilor, citat de Bloomberg. Printre membrii prestigiosului centru de cercetare se numără şi doi laureaţi ai premiului Nobel, respectiv Robert Solow şi Joseph Stiglitz.
Implicarea FMI în programul destinat sprijinirii statelor cu probleme din zona euro, în pecial Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania, ar putea conduce la impunerea unor politici anticreştere în regiune. Grecia a adoptat încă din octombrie măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare şi creştere a veniturilor echivalente cu 14% din PIB. În Ungaria, premierul Orban a încercat să obţină un deficit peste ţinta de 2,8% negociată pentru anul următor.
„Cel mai neliniştitor lucru este că FMI este implicat acum în pachetul de salvare al acestor state în asemenea măsură încât au o anumită influenţă care susţine politicile prociclice. Există riscul ca recuperarea să nu aibă loc. O asemenea evoluţie ar putea avea repercusiuni pentru o regiune care reprezintă aproximativ un sfert din economia globală”, a spus Weisbrot.
Guvernele din zona euro sunt în proces de a aproba un pachet de 750 de miliarde de euro pentru stabilizarea financiară a statelor cu probleme, la care FMI contribuie cu 250 de miliarde de euro.
Euro a pierdut 14% din noiembrie, când a atins un maxim în raport cu dolarul. De la anunţarea programului financiar, la 10 mai, moneda europeană s-a apreciat cu 1,4%, semn că investitorii susţin măsurile de austeritate pe care acesta le impune.
La apogeul crizei financiare, FMI a acordat împrumuturi de 65 de miliarde de dolari în Europa de Est, regiunea fiind cel mai mare beneficiar de fonduri din partea instituţiei. Incluzând contribuţii de la UE şi alte instituţii financiare, creditele pentru statele est-europene au depăşit 100 de miliarde de dolari. Printre statele ajutate de FMI se numără Ungaria, Letonia, Ucraina, România şi Serbia.
„Politicile FMI sunt periculoase şi pentru Europa de Est. Dacă nu laşi niciuna dintre aceste economii să-şi revină vor exista repercusiuni asupra regiunii”, a spus Weisbrot.
Orban a afirmat că va negocia doar cu FMI după ce acordul cu instituţia financiară va expira în octombrie.
Fondul a cerut liderilor UE să facă paşi „decisivi” pentru a combate criza datoriilor de stat din regiune. FMI a făcut apel pentru reducerea deficitelor bugetare, formularea de planuri pentru sprijinirea băncilor cu probleme şi implementarea planului de susţinere a euro.
„Recentele evoluţii pozitive de stabilitate sunt ameninţate de riscurile bancare şi suverane din zona euro, care fără o atenţie continuă şi concertată se pot extinde şi la alte regiuni”, a avertizat la acel moment FMI. Instituţia prognozează o creştere economică de 4,6% la nivel mondial în acest an, însă de numai 1% în zona euro.
În 1997, FMI a cerut Thailandei să reducă cheltuielile şi să majoreze dobânzile în schimbul unui împrumut de 3,9 miliarde de dolari. După şase luni, Fondul a admis că măsurile au fost prea severe, întrucât veniturile din taxe ale Thailandei şi producţia au scăzut puternic. Centrul american a publicat anul trecut un studiu în care a criticat FMI, argumentând că împrumuturile acordate Ungariei, Letoniei şi altor 39 de state comportă condiţii care ameninţă să perturbe recuperarea economică.
„În timpul crizei de anul trecut, au existat situaţii în care FMI a fost mai flexibil decât în trecut, dar au încă o abordare prociclică, care se poate identifica în toate programele FMI din timpul recesiunii. Este în continuare o mare probelemă”, a spus Weisbrot.
Economia Ungariei s-a contractat cu 6,3% anul trecut, iar Comisia Europeană se aşteaptă la stagnare în acest an. Letonia a înregistrat cea mai gravă recesiune din UE în 2009, de 18%, iar executivul comunitar anticipează o contracţie de 3,5% pentru anul în curs. Ucraina anticipează o creştere a PIB de 6,5% în acest an, după o scădere de 15% anul trecut.
Romania a înregistrat anul trecut o contracţie economică de 7,1%.
