“Aproape 90% din ceea ce se întâmplă cu evoluţia CDS-urilor României se datorează factorilor interni. Rezultatul alegerilor a fost o surpriză pentru pieţele internaţionale. Toată lumea se aştepta ca Mircea Geoană să câştige, conform rezultatelor sondajelor de opinie”, spune analistul Ivan Tchakarov, de la compania de brokeraj Nomura International.
Scăderea ratingului Greciei a provocat îngrijorare faţă de problemele statelor cu datorii greu controlabile din regiune, dar are mai puţină influenţă asupra primelor de risc ale României, spun analiştii străini.
Prelungirea crizei politice este principalul factor care contribuie la deteriorarea percepţiei pe care o au pieţele internaţionale faţă de România, într-un context dominat de îngrijorarea crescândă faţă de problemele statelor cu datorii greu controlabile din regiune.
Creşterea CDS-urilor (Credit Default Swap) ale României, majorarea primelor de risc în caz de neplată a datoriei publice, este unul dintre indicatorii deteriorării percepţiei pieţelor internaţionale.
După declanşarea crizei datoriei companiei Dubai World, la începutul lunii, s-a remarcat o îngrijorare crescândă a investitorilor faţă de Europa de Est, considerată cea mai vulnerabilă componenetă a lumii emergente.
În regiune, săptămâna aceasta, CDS-urile României şi Greciei au suferit cele mai semnificative creşteri. Aceste două ţări erau considerate, într-o analiză publicată de CNN săptămâna trecută, drept “următorul Dubai”, făcându-se o paralelă cu problemele financiare ale emiratului.
La începutul săptămânii, Fitch Ratings a redus ratingul Greciei de la “A-” la “BBB+” cu perspectivă “negativă”. Decizia Fitch Ratings în privinţa Greciei este primul semnal explicit privind creşterea îngrijorării investitorilor faţă de statele din Europa emergentă confruntate cu dezechilibre bugetare.
Totuşi, analiştii consideră că deprecierea CDS-urilor României nu este influenţată decât minor de evenimentele externe. “Aproape 90% din ceea ce se întâmplă cu evoluţia CDS-urilor României vine pe fondul factorilor interni.
Rezultatul alegerilor a fost o surpriză pentru pieţele internaţionale. Toată lumea se aştepta ca Geoană să câştige, conform rezultatelor sondajelor de opinie. Alegerea lui Băsescu a sporit în mod semnificativ gradul de instabilitate politică din România”, a declarat pentru Business Standard Ivan Tchakarov, de la Nomura International. “De acum înainte, cu cât perioada de incertitudine politică se va prelungi, cu atât mai mult va creşte şi nervozitatea investitorilor. Totuşi, în opinia noastră, odată ce un cabinet va fi format, există o şansă semnificativă ca tensiunile să se reducă mult, calmând temerile pieţelor. Aceasta ar crea condiţiile ca FMI să se întoarcă din nou la masa negocierilor, instituţia dând semne că este pregătită să discute cu autorităţile române”, spune Tchakarov.
Dacă este vorba despre factori externi, atunci mult mai importante decât contagiunea sentimentului negativ generat de recenta degradare a ratingului şi deteriorarea perspectivelor Greciei se dovedesc a fi întărirea dolarului şi stagnarea pieţelor internaţionale de capital.
“Sunt câţiva factori care influenţează recenta evoluţie a CDS-urilor româneşti. Cel mai important este continuarea crizei politice. Faptul că PSD contestă votul prezidenţial este o veste proastă, pentru că asta înseamnă că suspendarea împrumutului FMI/UE va dura mai mult. Ceea ce se întâmplă în Grecia are doar un impact minor, întrucât cota de piaţă a băncilor elene în România este mică. Mai grav decât ceea ce se întâmplă cu Grecia ar fi aprecierea dolarului şi neputinţa pieţelor de capital de a continua creşterea”, a declarat pentru Business Standard Miroslav Plojhar, de la JPMorgan.
CDS-urile României au crescut cu 20 de puncte pe 7 decembrie, iar în ziua următoare – cu încă şapte puncte, primele două zile de după duminica alegerilor, după ce încheiaseră săptămâna trecută în apreciere – 3 decembrie (256), 4 decembrie (250), 7 decembrie (270), 8 decembrie (277).
CDS-urile Greciei au crescut cu 18 puncte pe 8 decembrie, imediat după decizia agenţiei de rating, urmând însă un trend de depreciere continuă, dar cu salturi zilnice de aproximativ zece puncte, la finele săptămânii trecute – 3 decembrie (174), 4 decembrie (182), 7 decembrie (191), 8 decembrie (209).
