Este pentru prima oară de la intrarea în blocul comunitar când România are posibilitatea de a face o diferenţă în politica europeană. Cu precizarea că membrii Comisiei nu reprezintă ţările din care provin, ci interesele comune ale membrilor, diferenţa va veni din conturarea unei noi politici agricole pentru Europa. Ştirea a căzut într-un moment de mare zgomot politic, dar asta nu o face mai puţin importantă.
Misiunea lui Dacian Cioloş nu va fi deloc uşoară. Principalul argument al celor care s-au opus acestei nominalizări se referă la performanţa absolut jenantă a României în materie de absorbţie a fondurilor şi la respectarea politicii comunitare. Unii parlamentari europeni au declarat răspicat că nu este “înţelept” ca acest portofoliu să fie asociat cu o ţară care “are cea mai mare rată de erori în administrarea fondurilor agricole”. Controalele în cazul ţării noastre au dus la o rată de eroare de aproape 13%. Spre comparaţie, în Germania, cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, erorile în administrarea fondurilor nu depăşesc 0,3%. Chiar cu riscul unor audieri dure în Parlament, la începutul lunii ianuarie, Dacian Cioloş a obţinut aceasta nominalizare cu sprijinul Franţei – cel mai mare consumator de fonduri pentru agricultură – şi oarecum în defavoarea Germaniei, care a susţinut un candidat din Austria. Este uşor de înţeles de ce Marea Britanie consideră componenţa noii Comisii ca pe o înfrângere, din moment ce nu numai agricultura, dar şi portofoliul pentru Piaţa Internă – şi implicit, politică financiară – au fost un câştig al Franţei. Piaţa Internă şi reglementarea serviciilor financiare, vitale pentru city-ul londonez, au revenit francezului Michael Barnier.
Două vor fi domeniile importante pentru Dacian Cioloş ca viitor comisar: în primul rând, reformarea politicii agricole comune (PAC). Astăzi, 40% din bugetul Uniunii Europene, adică aproximativ 40 miliarde de euro, este cheltuită pentru susţinerea fermierilor şi producţiei agricole în ţările membre. Încă un argument pentru importanţa portofoliului atribuit oficialului român de către Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei. Politica europeană de subvenţionare a agriculturii este de mult timp o chestiune de dezbatere la nivelul ţărilor mari şi reformarea ei a fost deja decisă de către liderii europeni în 2008, sub forma unor “teste” care să stabilească în ce măsură PAC este adaptată situaţiei actuale şi provocărilor viitoare. Dacian Cioloş va avea de pregătit aceste noi principii pentru anul 2014, când bugetul actual al Uniunii va ajunge la final. Direcţiile discutate de către oficialul român cu Barroso ar putea aduce modificări majore inclusiv în agricultura românească. În primul rând, pentru că sistemul de plăţi directe către fermieri este acum examinat atent şi, în al doilea rând, pentru că este probabil că viitoarea politică agricolă va pune un accent mai important pe regiunea est-europeană. Cum marea problemă a României este lipsa de competitivitate şi de acces al fermierilor la o piaţă, acest posibil nou accent al politicii europene va fi un subiect major pentru România.
Al doilea domeniu important se referă la liberalizarea comerţului mondial. Fără umbră de îndoială, discuţiile pe acest subiect vor viza direct şi România. Europa a propus ca până în 2013 să elimine total subvenţiile pentru exportul de produse agricole. Cel puţin la fel de importante sunt discuţiile despre eliminarea barierelor la importul de produse agricole. Reducerea taxelor a avut deja loc la discuţiile anterioare din interiorul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Dar evoluţiile viitoare vor pune o şi mai mare presiune pe agricultura europeană, prin eliminarea taxelor vamale pentru importuri. Această idee s-ar putea să nu-i facă foarte fericiţi de oficialii români.
Dacian Cioloş nu va putea reprezenta România la Comisia Europeană. Datoria sa va fi să facă politica Europei în materie de agricultură. Chiar dacă numirea sa este o mare victorie a diplomaţiei române şi a României, reforma internă va trebui făcută de guvernul de la Bucureşti. Altfel, va fi destul de jenant momentul în care sancţiunile, performaţele slabe sau lipsa de competitivitate vor forţa un comisar să-şi sancţioneze propria ţară.
> Andreea Roşca este director business press în cadrul trustului Realitatea-Caţavencu. Lucrează în presa scrisă din 1992. A fost redactor-şef la săptămânalul Capital şi a condus agenţia de presă NewsIn.
