Invocând Legea 356 din 11 iulie 2003, cu modificările OUG nr. 27, din 13 iunie 2012, Marga spune că, din punctul său de vedere, „sunt necesare dezvoltări şi schimbări în direcţia sincronizării activităţilor la Institutul Cultural Român”, „debirocratizarea” şi „defeudalizarea” instituţiei.
Noul preşedinte al ICR consideră că activităţi de tipul iniţierii, organizării şi dezvoltării capacităţii asociative, aşa cum au fost ele declarate în documentele instituţiei, „sunt insuficiente” şi propune ca scop pentru Institut „producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie, reprezentarea şi promovarea culturii şi civilizaţiei poporului român în ţară şi în lume, luată în întregime”. Aceasta înseamnă, conform viziunii sale, că „accentul se mută pe producerea de valori”.
Definind cultura drept „conştiinţa de sine a unui popor” şi subliniind că ICR trebuie să încurajeze şi să întreţină dezbaterea culturală de bună calitate, Andrei Marga spune că una dintre priorităţi vizează contribuţia la elaborarea de proiecte „România 2020”.
„Proiect România 2020” este un proiect GRASP – Societatea Globală a Tinerilor Profesionişti Români, o reţea deschisă formată din tineri profesionişti, studenţi şi organizaţii partenere, care are ca misiune contribuţia activă la modernizarea continuă şi dezvoltarea României prin implicare civică şi profesionalism -, lansat la cea de-a doua conferinţă anuală din Boston.
Preşedintele ICR consideră necesară asumarea completitudinii culturii şi civilizaţiei actuale şi adaugă că, în acest sens, „ICR se obligă să cuprindă, în arcul culturii, informaţii, cunoştinte, dar şi vederi generale, concepţii, viziuni. Europa rămâne multilinguală, iar limba română va trebui consolidată ca limbă europeană. Vom cultiva memoria trecutului, vom contribui la rezolvarea problemelor prezentului şi vom prefigura şi pregăti viitorul”, adaugă acesta.
Marga mai spune că este necesară acordarea unei mai mari atenţii şi altor ramuri ale culturii – ştiinţele, economia, dreptul, tehnologia -, declarându-se dezamăgit de modul în care ICR a considerat că aceste domenii trebuie reprezentate în acţiunile de promovare a culturii române. „Dacă privim documentele ICR din anii recenţi, suntem izbiţi de această înţelegere restrictivă şi caducă a culturii şi civilizaţiei. Accentul trebuie mutat pe sprijinirea activităţilor generatoare de ipoteze, concepte, descoperiri cognitive, inovaţii tehnologice, înnoiri de viziune şi pe cultivarea şi etalarea ştiinţelor în România. Reglementările şi organizarea ICR vor trebui să reflecte o asemenea privire contemporană asupra culturii şi civilizaţiei”, se arată în documentul „Sincronizarea Institutului Cultural Român”.
Tot greşeli de abordare a ICR sub vechea conducere sunt, potrivit lui Andrei Marga, iniţiativele culturale care, pornite din România şi realizate în altă parte, s-au soldat, în proporţii egale, cu succese şi cu eşecuri – „ICR s-a preocupat, în ultimii ani, să etaleze noi experimente, dar eşecurile nu sunt mai puţine decât reuşitele”. De aceea, spune Marga, instituţia pe care o conduce va pune în prim plan „iniţiativele culturale reuşite, operele validate, autorii care au creat efectiv momente istorice”, schimbarea de accent în favoarea operelor validate fiind, din punctul său de vedere, criteriu esenţial în asigurarea prestigiului cultural al României.
„ICR trebuie, însă, să mute accentul de pe simpla adaptare la lumea din jur pe elaborarea de puncte de vedere, de perspective şi de abordări originale, făcând din România nu doar un spectator al situaţiei, ci locul de emergenţă al ideilor noi, conform ponderii ei istorice”, este una dintre viziunile lui Andrei Marga.
Preşedintele ICR spune că va susţine, va încuraja şi stimula organizaţiile profesionale, universităţile şi asociaţiile de creatori din România „care au oferit deja o garanţie a succesului întreprinderii lor culturale. Trebuie pus capăt risipei resurselor pe improvizaţii şi aranjamente subiective”. În acelaşi spirit al promovării valorilor consacrate şi solidar cu afirmaţia cancelarului german Angela Merkel, care spunea că „nici Iisus din Nazaret nu a fost apolitic”, Marga anunţă că „ICR trebuie să mute accentul pe cultivarea unui sănătos pluralism ferindu-se de parti pris-uri pentru politici respinse de cetăţenii ţării”.
Din textul scrisorii semnate de preşedintele ICR nu a fost omisă nici latura financiară a promovării culturii. „Cultura se promovează în virtutea valorii, dar cu cheltuieli. Promovarea culturii costă. ICR trebuie să mute accentul pe întrebări hotărâtoare – ce, cât, cum, unde este prezentă cultura română în lume? – şi să facă multe operaţiuni neglijate: asigurarea prezenţei cărţilor româneşti în bibliotecile lumii, consacrarea de idei româneşti, folosirea cu rezultate a burselor, cooperarea cu editurile de referinţă străine, ameliorarea situaţiei corpului de traducători, mărirea accesului cititorului român la cărţile de referinţă universală, sporirea relevanţei propriilor edituri, contactul continuu al autorilor cu publicul, instituirea de premii reale pentru opere cu impact societal semnificativ etc. Un inventar actual al datelor prezenţei româneşti în cultura lumii este necesar, iar noi investiţii în cultura română vor fi făcute”, se mai arată în documentul postat pe site-ul ICR.
În ceea ce priveşte schimbările de personal de la nivelul Institutului Cultural Român, Andrei Marga anunţă că pregăteşte o nouă organigramă şi un nou regulament de funcţionare a ICR, urmând ca, în cel mai scurt timp, să prezinte spre aprobare Parlamentului şi comisiilor de specialitate proiectele şi programele considerate de maximă importanţă pentru ICR. „Personalul a fost lovit – sub toate aspectele – prin reglementările din 2009-2010, încât reconstrucţia structurilor şi primenirea posturilor sunt indispensabile”, spune acesta.
„Personalităţile de referinţă ale literaturii, ştiinţei, artelor plastice, filmului, teatrului, muzicii, teologiei şi filosofiei, ale speciilor de creaţie reprezentate cu succes în cultura română vor fi invitate să-şi promoveze idei şi iniţiative competitive în ICR. Valoarea va trebui să primeze în orice situaţie. Piaţa este cel mai bun reglator al economiei, dar, în domenii precum educaţia şi cultura, piaţa nu este, în nici o ţară civilizată, singurul reglator. Valorile nu sunt întotdeauna epuizate de valorile ce se stabilesc pe piaţă. Cei care lucrează în administraţia ICR vor trebui să aibă experienţa minimă a creaţiei, pregătire în management şi diplomaţie culturală şi să-şi asume promovarea abordărilor multiple deschise în cultura română, într-un dialog lărgit al culturilor, cu capacitatea comparatistică corespunzătoare. Vom găsi locul din care să aibă impact personalităţile de prim plan ale vieţii româneşti actuale. Vom folosi aportul cultural al diasporei. Vom sprijini formarea şi afirmarea unor noi generaţii de personalităţi culturale. Vom debirocratiza şi defeudaliza ICR, încât orice cetăţean român să se poată adresa cu încredere instituţiei spre a-şi realiza proiecte culturale competitive”, sunt alte proiecte ale preşedintelui Institutului Cultural Român.
Andrei Marga a fost numit la conducerea ICR pe 11 septembrie, la propunerea PNL, care a solicitat un vot fără a mai fi nevoie de audierea acestuia în comisiile de specialitate, după ce, la începutul lunii august, Horia-Roman Patapievici şi-a prezentat demisia din funcţia de preşedinte al ICR, gestul său fiind urmat de cel al vicepreşedinţilor Tania Mihăilescu şi Mircea Mihăieş. Patapievici anunţase, la sfârşitul lunii iunie, că întreaga conducere ICR îşi va da demisia dacă Curtea Constituţională va decide că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea preşedintelui sub cea a Senatului, este declarată constituţională. Patapievici a ocupat funcţia de preşedinte al ICR din 2005.
De asemenea, Corina Şuteu, director al ICR New York, şi Oana Radu, director adjunct al filialei, şi-au anunţat, vineri, demisia din funcţiile pe care le deţineau. „Schimbarea mandatului Institutului Cultural Român, realizată agresiv, în absenţa totală a unei dezbateri publice şi în contradicţie cu atitudinile şi luările de poziţie ale unui număr impresionant de oameni de cultură şi de artişti din România şi din străinătate, blocarea fondurilor institutului pentru toamna lui 2012 şi compromiterea astfel a unor proiecte deja angajate în colaborare cu parteneri instituţionali americani, imposibilitatea de a planifica programul institutului pentru anul viitor şi, nu în ultimul rând, reîntoarcerea unei abordări arhaice în politica culturală externă a României au determinat depunerea demisiei”, a spus Corina Şuteu într-o scrisoare adresată MEDIAFAX.
Miercuri, la şefia ICR New York a fost numită Doina Uricariu. Într-un interviu acordat MEDIAFAX, aceasta a precizat: „Primul lucru pe care vreau să îl fac odată cu preluarea şefiei ICR New York este să creez o bază de date de valori din ţară şi de acolo şi de instituţii care să reprezinte punţi, să fac să se întâlnească oameni din diferite domenii şi apoi să-şi ducă drumul mai departe, pentru că, după părerea mea, nu putem noi să ţinem în mână aceste contacte, ci doar să le declanşăm”.
Andrei Marga a fost anterior ministru de Externe, din mai până în august, anul acesta, dar şi ministru al Educaţiei, în perioada 1997 – 2000.
Marga s-a născut pe 22 mai 1946, la Bucureşti, iar din 1971, el este licenţiat în filosofie, cu specializarea secundară sociologie. Marga este profesor universitar, doctor în filosofie contemporană, predând această disciplină, precum şi logica, la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj. Marga a fost, timp de patru mandate, din anul 1993, rector al acestei universităţi.
Andrei Marga este laureat al premiului Herder (2005) şi este, din anul 2010, membru al Uniunii Scriitorilor din România. El este autorul a numeroase cărţi având ca subiect istoria filosofiei moderne şi contemporane, filosofia politică şi a religiei. De asemenea, Marga a primit mai multe premii şi distincţii internaţionale.
