“Odată cu instalarea crizei, beneficiile financiare şi non-financiare au scăzut ca frecvenţă de acordare, ceea ce a dus la creşterea percepţiei favorabile a angajaţilor în privinţa lor. Dacă în 2007-2008 acordai angajaţilor un beneficiu, mulţi îl subapreciau. Azi, pierzând multe dintre beneficiile din trecut, le apreciază mai mult ca înainte”, este de părere Mădălina Popescu, director general al Pluri Consultants România.
În această perioadă, numărul companiilor care şi-au păstrat intact pachetul de beneficii este foarte mic, cele mai multe preferând să păstreze beneficiile clasice: tichete de masă, tichete cadou, de creşă, produsele firmei proprii la preţ redus, asigurare medicală privată, programe de MBA, telefon mobil, laptop etc. “Sunt companii care au ţinut salariile în loc sau le-au crescut foarte puţin. Într-o astfel de situaţie sunt apreciate tipurile de beneficii care acoperă financiar diferite nevoi. Ar fi absurd să îi oferi abonament la sala de fitness unui angajat căruia nu i-ai crescut salariul”, crede şi Mădălina Bălan, managing partner al HART Human Resource Consulting.
Rezultatele unui studiu realizat recent de Mednet Marketing Research Center arată că 21,5% dintre angajaţii bucureşteni şi 19,1% dintre cei din provincie iau în calcul o asigurare privată de sănătate ca beneficiu suplimentar pentru care ar opta la locul de muncă. Pensia privată facultativă se află pe locul al treilea într-un top al beneficiilor la locul de muncă luate în calcul de români, urmată de abonamentele la o clinică medicală privată. Respondenţii ce intenţionează să contracteze pensie privată facultativă ar fi dispuşi să plătească lunar, în medie, o contribuţie de 135,34 lei în Bucureşti şi de 105,03 lei în provincie, se mai arată în studiu.
Atât pentru bucureşteni, cât şi pentru salariaţii din provincie, cele mai puţin atractive beneficii sunt bonurile de cadouri, trainingurile organizate de angajator şi bonurile de masă.
