Angajaţii ÎCCJ ar fi urmat să îşi primească salariile pe iunie pe 8 iulie, iar cei de la CSM pe 10 iulie. Aceste salarii nu ar fi urmat să includă şi sporul de stres de 50%, aşa cum a comunicat MFP.
Actele administrative ale MPF au fost, însă, atacate în instanţă de cele două instituţii. Ca urmare, pe 16 iulie, Curtea de Apel Bucureşti a dispus amendarea ministrului Finanţelor, Gheorghe Pogea, cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a plăţii sporului de 50% pentru angajaţii instanţei supreme, pentru că nu a respectat decizia CAB privind aceste sporuri. Decizia CAB din 9 iulie, pentru nerespectarea căreia magistraţii au intentat acest nou proces, anula executarea adresei Ministerului Finanţelor, prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres.
Tot pe 16 iulie, Curtea de Apel Bucureşti a decis să oblige Ministerul Finanţelor Publice la plata a 353.042 lei către Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentând drepturi salariale. Decizia Curţii de Apel Bucureşti trebuia pusă în aplicare de către Ministerul Finanţelor Publice în termen de o zi.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturi, Cecilia Morariu, a explicat a doua zi, pe 17 iulie, pentru NewsIn că, în urma deciziei Curţii de Apel Bucureşti, Ministerul Finanţelor a fost obligat să deblocheze contul de salarii al instituţiei.
Surse din magistratură au explicat, marţi, pentru NewsIn, că pe 17 iulie conturile CSM ar fi fost deblocate, însă acest lucru a durat puţin timp.
De altfel, Ministerul Finanţelor Publice a negat, în aceeaşi zi, că ar fi plătit sporurile solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în valoare de 353.042 lei. „Ministerul Finanţelor infirmă informaţiile potrivit cărora s-a efectuat plata sporurilor solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii prin Ordonanţarea de plată nr. 1678/13.07.2009, în sumă de 353.042 lei şi pentru care controlorul financiar preventiv delegat a formulat refuz de viză”, se arată în comunicat.
De asemenea, ministerul a susţinut că analiza Curţii de Conturi i-a dat dreptate, refuzul de viză formulat de controlorul financiar preventiv delegat fiind „întemeiat şi legal”. „Curtea de Conturi a României, în urma analizei documentelor care au stat la baza refuzului de viză al controlorului financiar preventiv delegat pentru Ordonanţarea de plată nr. 1678/13.07.2009, în suma de 353.042 lei, înaintată de Consiliul Suprem al Magistraturii, a confirmat legalitatea refuzului de viză, în raport cu prevederile din OUG nr.17/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului bugetar”, a mai anunţat MFP.
Invocarea avizului Curţii de Conturi a putut fi făcut pentru instituţia a devenit mediator în acest conflict.
Astfel, înainte de deciziile CAB de săptămâna trecută, mai exact pe 10 iulie, la doar o zi după pierderea de către MFP a primului proces cu ÎCCJ, Guvernul a decis că documentele de plată aferente cheltuielilor care nu au primit viza de control financiar preventiv vor fi acceptate de Trezorerie la plată doar dacă Curtea de Conturi constată că refuzul de viză nu este întemeiat.
MFP a precizat, pe 17 iulie, în acelaşi comunicat, că a formulat recurs împotriva sentinţei civile din cazul CSM, care l-a obligat la plata sumei de 353.042 lei reprezentând drepturi salariale. Potrivit ministerului, acţiunea de recurs „suspendă executarea şi se judecă de urgenţă”.
Recursul în procesul CSM-MFP se va judeca pe 30 iulie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
