‘În România, până în 2020, va fi instalat un total de capacităţi în regenerabile de 4.800 MW, dintre care 70% în eolian, 14% în hidro, 12% în biomasă şi 4% în energie solară. Efectul schemei de sprijin în preţul final al energiei va fi între 2 şi 33 euro MWh. Este o estimare care s-ar putea să nu se confirme, şi ar putea fi mai mare’, a afirmat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului Reglementare în Domeniul Eficienţei Energetice din ANRE.
Reprezentantul ANRE a readus în discuţie ţintele asumate de România în relaţia cu Uniunea Europeană în privinţa producerii de energie electrică din surse regenerabile şi scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acesta a adăugat că, până în luna iunie a anului viitor, România trebuie să elaboreze un nou Plan Naţional de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice, pe care îl va prezenta la Bruxelles.
Potrivit statisticilor, România are cel mai mare potenţial de energie eoliană din Europa de sud-est. Un studiu realizat de Erste Bank poziţionează ţara noastră şi, în special zonele Dobrogea, Constanţa şi Tulcea, pe locul 2 la nivel european în ceea ce priveşte locaţia ideală pentru construcţia unui parc eolian.
În prezent, România dispune de 14 MW capacitate de energie eoliană instalată, dar, conform unui raport publicat recent de Asociaţia Europeană de Energie Eoliană /AEEE/, aceasta va creşte până la 3.500 MW, energie eoliană onshore.
La sfârşitul lunii octombrie, Marian Cernat, director în cadrul CN Transelectrica S.A., a declarat că România poate accepta o putere instalată în centralele eoliene de maxim 8.000 MW, însă cifra poate fi actualizată an de an, şi că în prezent există un total de 31.000 MW în cereri de instalaţii eoliene dintre care au fost acordare avize pentru 4.600 MW.
